În 31 mai, întreaga lume sărbătorește Ziua Mondială fără Tutun. În fiecare an, fumatul este responsabil pentru moartea a peste 8 milioane de persoane la nivel global, în principal din cauza cancerului bronhopulmonar, care, în România, reprezintă principala cauză de deces în rândul bolilor oncologice. Pe lângă aceasta, fumatul contribuie semnificativ la apariția bolilor pulmonare cronice, a infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral. Fumătorii au un risc de 10 ori mai mare de a dezvolta Bronhopneumopatie Cronică Obstructivă (BPOC) comparativ cu nefumătorii, iar aproximativ 10% dintre decesele de cauză cardiovasculară sunt asociate direct cu consumul de tutun.
„Deși avem numeroase informații despre efectele devastatoare ale fumatului asupra organismului, consumul de tutun este un obicei deprins cu mare ușurință și la care se renunță cu mare greutate”, a transmis dr. Diana Velescu, medic specialist pneumolog, Spitalul Clinic CF Timișoara.
Societatea Română de Pneumologie (SRP) trage un semnal de alarmă privind impactul devastator al fumatului – în special în rândul copiilor și adolescenților. Tema globală din acest an, „Demascarea atracției fumatului: expunerea tacticilor industriei privind produsele din tutun și nicotină”, aduce în prim-plan strategiile utilizate de industria tutunului și nicotinei, care fac atractive produse profund dăunătoare sănătății.
„Presiunea anturajului, curiozitatea, lipsa educației și expunerea la modele negative din familie sau societate joacă un rol esențial în decizia adolescenților de a fuma. În plus, prezentarea acestor produse ca fiind «moderne», «cool» sau «mai sigure» contribuie la o percepție eronată și periculoasă”, a mențional dr. Monica Marc, medic primar pneumolog, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara.
Conform Societății Române de Pneumologie, în România, cancerul pulmonar este principala cauză de deces prin cancer în rândul bărbaților și ocupă locul al doilea în cazul femeilor. Principalul factor responsabil rămâne fumatul: peste 80% dintre cei care pierd lupta cu această boală au fost fumători de-a lungul vieții.
Statisticile arată că 30,6% dintre bărbați și 7,5% dintre femeile din România sunt fumători, iar în total, numărul persoanelor care consumă produse din tutun depășește 5,4 milioane.
Situația devine și mai alarmantă în rândul tinerilor, care sunt tot mai frecvent vizați de campaniile agresive de promovare ale industriei tutunului și nicotinei.
Un studiu recent relevă că peste jumătate dintre elevii de liceu au consumat, în ultima lună, produse alternative de fumat, precum țigările electronice, dispozitivele de vapat sau produsele pe bază de tutun încălzit.
Cele mai noi date indică faptul că peste 50.000 de minori români cu vârste între 13 și 15 ani sunt deja fumători activi.
„Din păcate, aceste cifre, deși alarmante, nu provoacă temeri. Mai mult, aromele variate, ambalajele atrăgătoare, publicitatea înșelătoare duc la o creștere a numărului de fumători, în special în rândul tinerilor. Peste 50.000 dintre consumatorii de tutun, sub diferite forme, sunt minori, cu vârsta între 13 și 15 ani”, a mai precizat dr. Diana Velescu.
SRP atrage atenția asupra necesității urgente de a implementa o nouă strategie națională coerentă și continuă, menită să conducă la atingerea obiectivului „Generației Fără Fumat”.
Pentru a reduce numărul fumătorilor în rândul tinerilor, Societatea Română de Pneumologie propune următoarele măsuri:
- Introducerea programelor de educație pentru sănătate în școli;
- Reglementarea strictă a promovării produselor care conțin nicotină;
- Stabilirea unui cadru fiscal riguros pentru toate produsele din tutun și pentru alternativele acestora;
- Sprijinirea părinților și a cadrelor didactice în prevenirea debutului fumatului la minori.
Renunțarea la fumat implică o pregătire atât psihică, cât și fizică. Chiar și o singură zi fără tutun poate avea un impact simbolic important și poate reprezenta primul pas spre o viață lipsită de dependența de nicotină.
La doar 12 ore după ce ai fumat ultima țigară, nivelul de monoxid de carbon din organism revine la normal. Între două și 12 săptămâni de la renunțare, circulația sângelui se ameliorează, iar funcția pulmonară începe să se îmbunătățească semnificativ.
După o perioadă cuprinsă între cinci și 15 ani, riscul de a suferi un accident vascular cerebral scade până la nivelul întâlnit la o persoană care nu a fumat niciodată. În plus, la 10 ani de la renunțarea la fumat, riscul de deces cauzat de cancer pulmonar se reduce la jumătate comparativ cu cel al unui fumător activ. În ceea ce privește bolile cardiovasculare, riscul devine similar cu cel al nefumătorilor după aproximativ 15 ani fără fumat.
