O analiză făcută de Institutul Național de Statistică, estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, arată că în anul 2024 rata sărăciei relative a fost de 19% din populație, respectiv 3.595.000 de persoane, care trăiau într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit, în scădere cu 2,1% față de anul precedent, un procent de17,2% din numărul locuitorilor a fost afectat de lipsuri materiale și sociale severe și 615.000 de persoane până în 65 de ani, respectiv 4,3% din populație au desfășurat activități sub potențialul gospodăriei.
Cea mai mare rată a sărăciei s-a întâlnit în gospodării cu copii și tineri cu vârsta până la 24 de ani, în scădere cu 2,5 puncte procentuale față de anul 2023, dar mai mare cu 8,6 puncte procentuale față de persoanele care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenţi. Dacă în anul 2024 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, două cincimi din populaţie (41,4%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei și situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice, de peste 65 de ani, care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă.
Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, într-o proporţie de 43,6%. Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare a societății, reprezintă un minim necesar pentru un trai decent.
Lipsurile materiale și sociale severe au afectat 3.266.000 de persoane, mai ales copiii și tinerii până în 18 ani și persoanele trecute de 65 de ani, gospodăriile acestora din urmă având o productivitate foarte mică. Rata riscului de sărăcie a fost de 27,9%, corespunzătoare unui număr de 5,3 milioane de persoane, mai ridicată în rândul tinerilor și a bătrânilor și mai scăzută în rândul persoanelor educate, de 3,7% la categoria celor cu studii superioare, dar de 37,5% pentru pensionari. Cea mai mare rată s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (50,9%), urmată de cea a gospodăriilor cu trei sau mai mulţi adulţi cu copii (37,2%) şi a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 36,5%. În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (34,7%), comparativ cu 17,6% în cazul gospodăriilor cu trei sau mai mulți adulți.
Riscul de sărăcie este inegal distribuit şi pe regiuni, cea mai mare rată fiind înregistrată în zona de sud-est, urmată de cea din sud-vest, în timp ce în zona București-Ilfov este cel mai scăzut.
