div class="wp-block-image">
Biserica reformată din Peșteana
Comuna Densuș, aflată la poalele munților Poiana Ruscă, în județul Hunedoara, este cunoscută mai ales pentru vechea biserică medievală cu o formă ciudată, asimetrică, ridicată pe ruinele unei construcții din secolul al IV-lea d.H., cu materiale provenite din vechea capitală a Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Comuna și satele aparținătoare mai au monumente și curiozități ale naturii care întregesc această destinație turistică din Țara Hațegului cu alte vestigii istorice, culturale și naturale.
Vechile biserici din satul Peșteana
La mică distanță de Densuș, în vechiul sat Peșteana, atestat documentar în 1360, biserica „Pogorârea Sfântului Duh” este un valoros monument istoric ridicat de o familie cnezială locală, devenind ulterior o biserică a protestanților. Blocurile masive de piatră folosite pentru construirea bisericii, care au fost recuperate din zidurile unor clădiri romane părăsite, sunt un indiciu al vechimii acestui lăcaș de cult, ale cărui începuturi sunt însă greu de stabilit. Din păcate, biserica a păstrat puține elemente din faza inițială de construcție, din cauza unei restaurări nefericite făcute în anii interbelici. Cea mai mare parte a frescelor interioare a dispărut dar cele care au supraviețuit timpului arată că ele au fost executate de un meșter iscusit. Se păstrază și urme de pictură exterioară, executată într-o manieră rustică. Din 1948, lăcașul de cult aparține bisericii ortodoxe.
Tot la Peșteana, o biserică reformată menționată pentru prima dată în anul 1714, cu un clopot din 1730, este, de asemenea, monument istoric de interes național. Deschiderile aflate deasupra intrării în turn indică un rol de apărare al bisericii. Biserica a fost întreținută până la sfârșitul secolului trecut, dar ea s-a degradat vizibil odată cu dispariția credincioșilor reformați.
Curiozități ale naturii
În zonă se pot întâlni și curiozități ale naturii care merită vizitate. Un drum de doi kilometri care pornește din sat și străbate poienițe pline de flori și de specii de fluturi rari duce la mlaștina de la Peșteana, numită și tăul fără fund, care se întinde pe o suprafață de două hectare și este o arie protejată de interes național inclusă în Geoparcul Dinozaurilor. A apărut printr-o colmatarea unui lac preistoric și în flora ei se mai poate vedea roua cerului, o plantă care a supraviețuit erelor geologice, precum și mici plante carnivore cu frunze care secretă o substanță lipicioasă de care se prind musculițele. Legendele locului spun că aici s-ar fi aflat un lac fără fund, care înghițea animalele venite să se adape.
Pe raza comunei se află dealuri de origine vulcanică, cu conuri de cenușă și lavă solidificată, modelate de-a lungul timpului în urma eroziunii, care dovedesc activitatea vulcanică din trecutul geologic al zonei, oferind și acum un peisaj unic. Aici trăiesc numeroase plante și animale dintre care unele sunt caracteristice doar acestei regiuni. Povestea Pământului din zona Țării Hațegului e spusă de Casa Vulcanilor, o construcție din pământ galben, paie și apă, unde vizitatorii pot afla lucruri interesante despre vulcanii care dominau insula tropicală existentă aici în urmă cu 70 de milioane de ani, înconjurată de apa oceanului Tethys.
Un muzeu al satului hațegan
Peșteana este și un sat care a păstrat o mulțime de vechi obiecte gospodărești, adunate într-un mic muzeu. Acesta a fost înființat de Anton Socaci, un voluntar de la geoparc, care a adunat, ani de-a rândul, obiecte vechi din gospodăriile localnicilor, pe care aceștia nu le mai foloseau. Ele au fost expuse într-o casă veche, de aproape 120 de ani, care a aparținut unor oameni înstăriți și care a devenit Muzeul Satului Hațegan Peșteana.
În cele trei odăi ale casei se pot vedea unelte vechi, utilaje agricole, vase de gătit, un război de țesut, piei de miel, de ied, de lup pentru îmbrăcat și decorat podelele, arme din război, monede, bancnote vechi, țesături, harpoane, burghie, fier pentru marcatul animalelor, colţare pentru opinci, costume populare, clopote pentru vite aduse din Elveţia, lămpi din zona Austriei, dar şi o lampă rusească, Petromax, alături de arme preistorice, inclusiv pietre cioplite, care erau folosite pentru a lovi de la distanță animalele. Un artefact interesant este un sarcofag roman care fusese, cel mai probabil, destinat unei persoane de vază.
Locul de baștină al unei familii ilustre
De comuna Densuș se leagă și numele familiei Densușianu, din care au făcut parte personalități ilustre, printre care preotul Beniamin Densușianu, unul din cei care au pregătit Marea Adunare Națională de pe Câmpia Libertății de la Blaj, din 3-5 mai 1848, criticul și istoricul Aron Densușianu, deopotrivă folclorist și poet, membru corespondent al Academiei Române în secolul al XIX-lea, istoricul și folcloristul Nicolae Densușianu, de asemenea membru corespondent al Academiei Române sau cunoscutul filolog Ovid Densușianu, un savant a cărui operă a devenit cunoscută și peste hotare.
