Foto: Denisa Câmpean
Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a inaugurat duminică, în prezența autorităților locale și a reprezentanților mass-media, primul Centru de Aport Voluntar (CAV) din județul Timiș, construit cu fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Centrul este amplasat în comuna Dumbrăvița, pe Strada Naturii, în spatele complexului LEGOFRUCT, și dispune de 17 containere, dintre care 16 dedicate colectării selective a deșeurilor și unul pentru partea administrativă. Investiția totală se ridică la 5,1 milioane de lei, iar lucrările au fost recepționate oficial în urmă cu o săptămână.
„Aici înțelegem că vor fi aduse peste 1.600 de tone de deșeuri anual. Este un hub de unde resursele, care altfel ar fi aruncate pe câmp sau la gropi de gunoi, vor putea fi salvate. Nu mai vorbim doar de colectare – vorbim de recuperare, reciclare și prevenirea poluării. Practic, aceste investiții înseamnă ani de viață câștigați pentru fiecare dintre noi”, a declarat ministra Diana Buzoianu, în cadrul conferinței de presă susținute la fața locului.
Ce deșeuri vor putea aduce cetățenii?
Începând cu a doua jumătate a lunii septembrie, centrul va deveni operațional, urmând ca accesul să fie permis doar locuitorilor din Dumbrăvița, pe baza buletinului de identitate. Cantitățile vor fi monitorizate strict pentru a evita abuzurile și pentru a menține sustenabilitatea centrului.
Printre tipurile de deșeuri acceptate se numără:
- Deșeuri periculoase;
- Textile, hârtie și carton, plastic;
- Deșeuri electrice și electronice mici și mari;
- Mobilier din lemn, metal, anvelope uzate;
- Sticlă și obiecte din sticlă;
- Deșeuri din construcții (curate și reciclabile, dar și amestecate, care vor fi trimise la groapa de gunoi);
- Deșeuri vegetale;
- Cadavre de animale mici (frigorific).
Cum vor afla oamenii despre centru?
Autoritățile au prevăzut și o campanie de informare. Potrivit ministrei Mediului, în proiect a fost inclus un buget dedicat promovării, iar informarea populației se va face prin:
- Flyere distribuite în cutiile poștale;
- Campanii media online și offline, astfel încât locuitorii să cunoască exact ce, cum și când pot aduce la centru.
De la nevoia comunității, la infrastructura reală
Primarul comunei Dumbrăvița, Horia Bugarin, a explicat că centrul răspunde unei nevoi reale, semnalate constant de cetățeni.
„Oamenii din Dumbrăvița sunt foarte responsabili și de mult timp ne-au cerut o soluție pentru a colecta selectiv anumite tipuri de deșeuri. Până acum, pentru resturile vegetale aveam un contract punctual, dar restul ajungeau în Timișoara sau, mai grav, erau aruncate pe câmp. Acum, avem o alternativă civilizată și eficientă”, a precizat edilul.
De ce doar 300 de CAV-uri din cele 500 promise?
Deși România își asumase prin PNRR construirea a 500 de Centre de Aport Voluntar, Comisia Europeană a redus recent această țintă la 300, din cauza ritmului lent de implementare. Ministerul Mediului caută în prezent soluții pentru a salva restul proiectelor:
„Încercăm, chiar în aceste zile, să realizăm un memorandum pentru a muta o parte dintre ele pe bugetul național, prin AFM, sau să identificăm surse alternative de finanțare. Nu vrem să pierdem aceste proiecte, pentru că ele înseamnă infrastructură de mediu, sănătate publică și civilizație”, a subliniat Buzoianu.
Blocajele cauzate de centralizarea achizițiilor
Un obstacol major în implementarea CAV-urilor a fost centralizarea licitațiilor, o decizie care, deși luată cu intenții bune – standardizare și control –, a generat întârzieri semnificative.
„Au fost proiecte care aveau platformele finalizate de un an și au așteptat încă un an doar pentru containere. Asemenea blocaje nu mai pot fi acceptate. Pe viitor, cred că achizițiile trebuie să fie descentralizate, dar însoțite de controale eficiente, astfel încât fondurile să fie folosite corect”, a punctat ministra.
Peste 2 miliarde de euro pierduți la nivelul Ministerului Mediului
Cazul CAV-urilor nu este singular. Potrivit Dianei Buzoianu, la nivelul ministerului, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, s-au pierdut peste două miliarde de euro din cauza întârzierilor sau a implementării inexistente.
„Am avut proiecte despre care se discuta de trei ani, dar care aveau 0% implementare în 2025. E firesc ca UE să nu mai accepte astfel de proiecte. Ne-am luptat pentru fiecare euro și am reușit să salvăm o parte semnificativă din fondurile pentru apă și canalizare, esențiale pentru comunitățile care încă nu au aceste servicii”, a spus Buzoianu.
Un prim pas pentru o rețea națională
Deschiderea centrului de la Dumbrăvița marchează un început concret pentru o rețea națională de CAV-uri, menite să schimbe paradigma gestionării deșeurilor în România.
„Investițiile în CAV-uri, în fabrici de reciclare, în infrastructura de mediu nu sunt opționale. Dacă nu gestionăm problemele de mediu, ele se transformă, inevitabil, în probleme de sănătate. Asta înseamnă ani de viață pierduți. De aceea spun: fiecare CAV înseamnă o comunitate mai sănătoasă și mai responsabilă”, a conchis ministra Mediului.
