Normele de aplicare a Legii 141/2025, cunoscută și ca Legea Bolojan, provoacă efecte negative semnificative asupra sistemului de învățământ preuniversitar, avertizează inspectorul școlar general al județului Timiș, Aura Danielescu. Într-o declarație pentru Agerpres, aceasta a afirmat că modul în care sunt concepute măsurile „regresează învățământul românesc cu cel puțin 10-15 ani”.
Este pentru prima dată când un inspector școlar general critică public măsurile asumate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, în absența unei opoziții din partea ministrului Educației, Daniel David. Danielescu atrage atenția că prevederile privind creșterea numărului minim de elevi per clasă afectează grav unitățile de învățământ din mediul rural și liceele tehnologice.
„Nu va exista localitate în județul Timiș care să nu fie afectată. În mediul rural, nu avem clase care să se constituie la nivelul mediu prevăzut în lege”, a declarat șefa IȘJ Timiș.
Conform legii, doar o singură clasă sub nivelul mediu poate funcționa într-o unitate cu personalitate juridică, ceea ce pune presiune pe școli să comaseze clase sau să atingă pragurile impuse: minimum 18 elevi în clasele primare, 20 la gimnaziu și 23 la liceu.
Danielescu a atras atenția și asupra problemelor legate de infrastructură:
„Sunt clase, în special în mediul rural și urbanul mic, care nu pot primi 30 sau mai mulți copii, din lipsă de spațiu”.
De asemenea, majorarea posibilă a efectivelor până la 34 de elevi per clasă în licee riscă să aducă probleme suplimentare legate de calitatea educației și de gestionarea excepțiilor:
„Vom putea ajunge să fim dați în judecată de părinți, dacă nu există criterii clare privind aplicarea excepțiilor”, a avertizat Danielescu.
În ceea ce privește liceele tehnologice, șefa IȘJ Timiș estimează o migrație accentuată a elevilor către liceele teoretice, cu un potențial de 800 de elevi pierduți în patru ani.
Aceasta ar putea duce la închiderea unor unități de învățământ profesional, în condițiile în care nu toți elevii se adaptează la profilul teoretic.
Un alt efect anticipat al normelor este reducerea drastică a normelor didactice. Conform estimărilor ISJ Timiș, s-ar putea pierde în jur de 900 de norme, afectând în special profesorii tineri și cei cu experiență medie, aflați în proces de titularizare. „Acest lucru afectează grav generațiile viitoare de profesori. Orele care rămân vor fi, în multe cazuri, atribuite cadrelor necalificate, pentru că tariful orar este prea mic pentru personalul calificat”, a declarat Danielescu.
În acest context, proiectul „România Educată” este, în opinia inspectorului general, compromis:
„Rata abandonului școlar și a rezultatelor slabe din mediul rural se va amplifica. Profesorii vor ajunge să predea în patru-cinci școli, iar calitatea educației va scădea semnificativ”.
Până la data de 6 august, mai multe acte subsecvente pentru aplicarea Legii 141/2025 se aflau în dezbatere publică, între care:
- Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice privind degrevarea de normă didactică;
- Procedura privind reorganizarea unităților de învățământ și constituirea claselor;
- Procedura privind normarea personalului didactic;
- Proiectul de Ordin privind reglementarea claselor în regim simultan.
Ministerul Educației nu a prezentat public vreo analiză oficială de fundamentare a acestor măsuri. Singurele argumente au fost exprimate de ministrul Daniel David în intervenții publice. Potrivit unor surse citate de Edupedu.ro, o analiză independentă solicitată Institutului de Științe ale Educației a fost blocată de minister, pe motiv că se află „în proces de peer review”, deoarece contrazicea public argumentele guvernamentale.
În lipsa unei dezbateri reale și a unui plan de implementare clar, autoritățile locale din educație atrag atenția că măsurile riscă să producă efecte ireversibile asupra echității și calității învățământului preuniversitar din România.
