Sfântul Gerard, călugărul benedictin originar din Veneția care a a jucat un rol important în creștinarea maghiarilor așezați în Câmpia Panonică și a înființat în anul 1030, în timpul regelui Ștefan I episcopia catolică din Cenad (vechiul urbs Morisena) este celebrat în data de 24 septembrie, zi în care, în anul 1046, a fost aruncat de pe muntele Gellért din Budapesta de păgânii răsculați împotriva creștinilor după moartea urmașului regelui Ștefan, deoarece încercase să liniștească revolta.
Potrivit legendei, a fost înmormântat la Pesta, dar câţiva ani mai târziu rămăşiţele sale au fost aduse la Cenad şi îngropate în biserica episcopală pe care o înființase. Sfântul Gerard, canonizat împreună cu regele Ștefan și fiul acestuia, este și patronul diecezei de Timișoara iar liceul teologic romano-catolic „Gerhardium” din oraș îi poartă numele.
Informații despre voievodatele românilor
Scrierea hagiografică „Legenda Major Sancti Gerhardi” din secolul al XI-lea, scrisă după sanctificarea episcopului, oferă informații prețioase și despre voievodul Ahtum, urmașul voievodului bănățean Glad, menționat în „Gesta Hungarorum” alături de alți voievozi transilvăneni. Urbs Morisena fusese reședința voievodului Ahtum, botezat la Vidin, care ridicase aici o mănăstire în care a adus călugări greci.
Legenda vorbește despre expedițiile militare în care oștile maghiarilor așezați în câmpia Tisei l-au înfruntat pe voievodul Ahtum, despre nobilii, cavalerii, ostașii și alți supuși ai acestuia, oastea sa bine organizată și despre mănăstirea de rit creștin ortodox cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul”. Cum Ahtum vămuia plutele regelui Ștefan I care transportau sare pe Mureș, regele s-a îndreptat împotriva lui și după câteva victorii obținute de Ahtum, a fost în cele din urmă înfrânt în urma trădării unui apropiat al său, Chanadinus, care a trecut de partea regelui.
După înfrângerea lui Ahtum, vechea cetate Morisena a luat numele lui Chanadinus, acesta fiind răsplătit cu teritorii stăpânite de Ahtum. Călugării de rit grecesc de la Morisena au fost alungați iar în locul mănăstirii din vremea lui Ahtum a fost ridicată o biserică de rit apusean și s-a înființat un episcopat catolic, Cenadul devenind centru papal.
Pregătiri pentru aniversarea unui mileniu a episcopiei Cenad în Dieceza de Timișoara
Episcopiile romano-catolice din Timișoara, Szeged-Csanád și Becicherecul Mare (Zrenjanin), pe teritoriul cărora trăiesc credincioși de pe teritoriul vechii episcopii din urbs Morisena (orașul de pe Mureș) au început deja pregătirile pentru aniversarea unui mileniu de la întemeierea episcopiei de la Cenad, cu pelerinaje la sediul fostei episcopii întemeiate de Gerardo Sagredo, a cărei existență a încetat odată cu ocupația otomană din 1552.
Episcopia romano-carolică a fost reînființată la Timișoara în 1738, în anul 1780 vechea clădire în care funcționase Oficiul superior al sării fusese donată de arhiducesa Maria Tereza episcopiei romano-catolice iar Dieceza de Timişoara a fost înfiinţată în anul 1930, ca succesoare pe teritoriul românesc a străvechii episcopii. Evenimente care vor anticipa aniversarea din anul jubiliar, 2030 vor avea loc anual, într-o altă dieceză succesoare.
Înn după-amiaza zilei de 23 septembrie, Excelența Sa Iosif Csaba Pál, episcop diecezan, va celebra în catedrala romano-catolică o Vespera Pontificală în cinstea Sfântului Gerard, care va reuni Capitlul Catedral cu ocazia solemnităţii sfântului patron şi prim episcop al diecezei. În aceeași zi, reprezentanți ai Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, însoțiți de mai mulți credincioși din dieceză, vor vizita muzeul „Jakob Bleyer“ din Budaörs, statuia Sfântului Gerard din Budapesta și biserica-grotă de pe Gellérthegy, sanctuar național al maghiarilor, aflat într-o peșteră de pe un versant al muntelui.
În 24 septembrie, începând cu ora 11:00, în biserica parohială romano-catolică din Cenad se va celebra o Sfântă Liturghie, la care sunt aşteptaţi pelerini din comunităţile romano-catolice ale Diecezei de Timişoara, dar şi credincioşi din Dieceza de Szeged-Csanád. Liturghia se celebrează pe altarul bisericii din Cenad, care este sarcofagul de piatră în care o vreme au odihnit rămăşiţele pământeşti ale primului episcop de Cenad.
Legenda sarcofagului de la Cenad
Episcopul fusese sanctificat în 1083 şi se spune că în tot cursul Evului Mediu, până la cucerirea otomană, mormântul său a fost loc de pelerinaj, unde s-au vindecat numeroşi bolnavi. La 1367, când regina Elisabeta, soţia regelui Ludovic I al Ungariei, a dăruit sume mari pentru refacerea abaţiei din Cenad, moaştele Sfântului Gerard au fost depuse într-o cutie din argint dar în faţa primejdiei turceşti au fost luate din biserică şi duse la adăpost, undeva în Italia.
Când s-au făcut fundaţiile actualei biserici, s-au descoperit ruinele vechiului lăcaş de cult şi un sarcofag gol, care se presupune că ar fi adăpostit moaşele Sfântului Gerard.
Sarcofagul din piatră, un unicat în arta central-europeană, a fost restaurat și este acum principalul altar al bisericii.
Expoziția din domul romano-catolic
Expoziția jubiliară intitulată „Millennium Csanadiense MXXX-MMXXX” deschisă la domul romano-catolic din Piața Unirii și dedicată acestei aniversări, care face parte din amplul program de evenimente jubiliare și prezintă trecutul și prezentul vechii episcopii de Cenad, mai poate fi văzută până în data de 28 septembrie.
