Prima mare sărbătoare creștină din noul an bisericesc care începe în 1 septembrie este Nașterea Maicii Domnului, cunoscută în popor și sub numele de Sfânta Maria mică, prăznuită atât de ortodocși cât și de catolici pe 8 septembrie. Sărbătoarea s-a statornicit în prima jumătate a secolului al V-lea în Răsărit, între cel de-al treilea și cel de-al patrulea sinod ecumenic, când împărăteasa Eudoxia a sfințit o biserică la Ierusalim, ridicată, după tradiție, pe locul casei Sfinților Ioachim și Ana, iar în Occident în secolul al VII-lea, generalizaându-se abia în secolul al IX-lea.
Date legate de Nașterea Maicii Domnului s-au păstrat în scrieri apocrife, cea mai importantă dintre acestea fiind Protoevanghelia lui Iacov din secolul al II-lea, preluată de tradiția bisericii. Arhanghelul Gavriil le-a vestit lui Ioachim și Anei, oameni înaintați în vârstă și cu o viață virtuoasă, zămislirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, după ce aceștia se rugaseră fierbinte să fie binecuvântați cu un copil. Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea și le-a dăruit un copil cu o menire sfântă pe pământ. „Ano, Ano, vei naște pe fiica cea prea binecuvântată și se va chema numele ei Maria”, a fost vestea dată de Arhanghelul Gavriil către cea care a adus pe lume pe mama Fiului și mireasa Duhului Sfânt, împărăteasa tuturor sfinților, atotputernica ajutătoare şi rugătoare pentru toţi oamenii. Naşterea Preacuratei este considerată de părinţii bisericii drept momentul în care a început mântuirea neamului omenesc din robia păcatului strămoşesc, o izbăvire dobândită prin lucrarea Duhului Sfânt, căci din ea s-a născut ca om Fiul lui Dumnezeu, cel care, prin jertfa Sa, a dăruit oamenilor îndumnezeirea.
Cum Ioachim și Ana făgăduiseră că dacă vor avea un copil îl vor închina Domnului, când a împlinit trei ani, Maria a fost dusă la templul din Ierusalim, unde a rămas până în jurul vârstei de 15 ani inițiindu-se în taina rugăciunii lăuntrice și a supunerii desăvârșite față de voia lui Dumnezeu și trăind o viață neatinsă de păcat, în curățenie sufletească și trupească, căci era hărăzită să îndeplinească o misiune unică în istoria mântuirii. Maria este cea care, prin lucrarea Sfântului Duh, l-a adus pe lume pe Fiul lui Dumnezeu, Iisus, fiind preamărită de biserică drept „mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât Serafimii pentru că fără stricăciune a născut pe Dumnezeu Cuvântul”.
În calendatul ortodox, ziua de 9 septembrie este închinată sărbătoririi Sfinților, Drepților și Dumnezeieștilor Părinți Ioachim și Ana, care au făgăduit că dacă vor avea copilul dorit, îl vor închina lui Dumnezeu.
Icoanele o înfățișează în centru pe Sfânta Ana într-o odaie, înconjurată de slujnice, în unele dintre acestea fiind reprezentat și Sfântul Ioachim, iar în partea de jos este reprezentată Fecioara Maria.
Atât Sfinții Părinți cât și Fecioara Maria au aureole în jurul capului.
