Vechea comună timișeană Voiteg, aflată în sudul județului, într-o zonă de câmpie înaltă, nu pare să prezinte, la prima vedere, vreun inters turistic. Cu toate acestea, cei care au drum prin Voiteg, pot descoperi lucruri pe cât de puțin cunoscute, pe atât de interesante.
Prima atestare documentară din anul 1328 ca proprietate a lui Theodor Voitey este confirmată și de descoperirea unei așezări medievale datate în secolele XIII-XIV. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, așezarea a fost populată cu coloniști germani, cea mai mare parte a acestora emigrând în anii postdecembriști. Printre băștinașii șvabi s-au numărat și Anna Muschong, născută Mandel și Ewa Dittrich, născută Muschong, amândouă rude cu industriașul Jacob Muschong, proprietarul fabricii de țiglă din Jimbolia și al fabricii de cărămizi dun Lugoj, care a cumpărat în 1906 băile Buziaș, a fondat „Băile Minerala Muschong Buziaș S.A.” și a deschis cea mai modernă stație de îmbuteliere a dioxidului de carbon și a apei minerale din Peninsula Balcanică, aducându-și o contribuție substanțială la dezvoltarea stațiunii, într-un timp relativ scurt.
Un muzeu etnografic și o galerie de artă
În anul 2008, familia Cazan a înființat la Voiteg Asociația pentru Cultură și Tradiție „Asocult”, care cuprinde un impresionant muzeu de etnografie cu câteva sute de piese, de la costume populare vechi, țesături de interior, icoane, pictură naivă, fotografii vechi sau obiecte de cult, până la mobilier vechi și interioare bănățene, obiecte meșteșugărești și casnice, o galerie de artă contemporană care găzduiește expoziții de sculptură, pictură și fotografie și o sală de evenimente, unde au loc lansări de carte, concerte, concursuri de muzică instrumentală care au în prim plan tineri interpreți de la liceele și facultățile de muzică din întreaga țară, concerte de muzică sacră, de colinde sau muzică populară, tabere de pictură sau fotografie.
O școală pilot româno-germană pentru agricultorii timișeni
Tot la Voiteg, la ieșirea spre satul aparținător Folea, se află o școală agricolă de tradiție, înființată în 1927. „Deutsche akerbauschule Voiteg” a funcționat ca o societate pe acțiuni a țăranilor și îi învăța pe tinerii din sat să cultive pământul și să îngrijească animalele. În 1934 a fost dotată cu mașini și utilaje agricole de landul german Baden-Württemberg, datorită relației apropiate dintre prof. dr. Adolf Münzinger, rectorul universității din Stuttgart, și acad. Gheorghe Ionescu Șișești, unul din agronomii de vază ai României, care își dăduse doctoratul în Germania.
În perioada în care Ionescu Șișești a fost ministrul Agriculturii, școala din Voiteg a fost recunoscută drept școală privată de agricultură cu predare în limba germană iar învățătorul și directorul școlii, Johann Wendel, a modernizat curricula școlară după modelul cursurilor de la universitatea din Hohenheim. În 1945, Regele Mihai a pus, prin Decret Regal, patrimoniul școlii din Voiteg la dispoziția Institutului Agronomic din Timișoara, pentru a deveni un centru de practică pentru studenți – o inițiativă benefică pentru pregătirea practică a viitorilor ingineri agronomi, dar în 1949, acesta a fost naționalizat și transformat în gospodărie agricolă de stat.
După anul 2000, proprietățile de la Voiteg au revenit Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului iar clădirile, deteriorate în anii comunismului au fost reconstruite tot cu sprijinul landului Baden-Württemberg, școala devenind un centru-pilot româno-german pentru agricultorii timișeni și o școală de elită a acestora.
Vestigii arheologice, conacul Antonia și biserici vechi
Nu departe de satul aparținător Folea, în locul numit „La Bruși”, s-au descoperit fragmente ceramice din epoca neolitică și tot în apropierea satului au ieșit la iveală artefacte printre care un denar imperial roman din vremea împăratului Domițian. Cercetările arheologice atestă existența a două așezări daco-romane, apropiate una de alta, iar în locul numit „Vena Mare” s-au descoperit urme care indică faptul că pe acolo trecea „Valul lui Traian”.
În sat se mai poate vedea conacul care a aparținut familiei slovace Georg Beniczky, împroprietărită la sfârșitul secolului al XIX-lea cu domeniul de la Folea pentru merite militare în oastea maghiară. Georg Beniczky a construit conacul pentru soția sa, Antonia Csiky, care provenea dintr-o familie înstărită de armeni și i-a dat numele acesteia. După ce a fost distrus de un incendiu, celebrul arhitect timișorean Székely László, prieten cu proprietarul conacului Antonia, l-a reconstruit în anul 1905, dându-i înfățișarea actuală. Conacul avea opt camere cu un elegant mobilier de epocă, terase, anexe, și, la fel ca majoritatea conacelor, era înconjurat de un parc cu specii rare de arbori care se întindea pe trei hectare. Retrocedat și vândut apoi unei firme, conacul ar avea nevoie de lucrări de restaurare, pentru a-și redobândi farmecul inițial.
Merită vizitată, de asemenea, biserica romano-catolică din Voiteg, ridicată la începutul secolului trecut, ale cărei clopote au fost turnate în celebrul atelier al lui Anton Novotny din Timișoara, în timp ce ceasul din turn a fost meșterit de ceasornicarul budapestan Johann Müller, altarul este opera maistrului timișorean Johann Nepomuk Gagy iar orga a fost confecționată de Valentin Regenhold. Biserica a suferit avarii importante în urma cutremurului din 1991, care a pricinuit pagube însemnate așezărilor din acea parte a județului, dar a fost renovată ulterior. În satul Folea, există o biserică greco-catolică, ridicată în anul 1897.
