Foto: Virgil Simonescu
Între 12 și 14 septembrie, Timișoara devine capitala europeană a karate-ului, găzduind în premieră pentru România cea de-a 21-a ediție a Campionatului European de Karate Goju Ryu. Evenimentul, organizat de Federația Română de Karate (FRK), reunește peste 1.000 de sportivi din 15 țări și are loc în Sala Constantin Jude.
Despre importanța competiției, specificul stilului Goju Ryu, integrarea sportivilor cu dizabilități și planurile de viitor ale federației, am stat de vorbă cu Octavian Amzulescu, președintele FRK.
- Ce reprezintă pentru România și pentru Federația Română de Karate organizarea acestui campionat european?
Este o mare bucurie. Nu suntem la prima organizare a unui astfel de eveniment, am mai găzduit în trecut Campionatul Mondial al Federației Mondiale de Goju Ryu. Ne-am dorit foarte mult ca această ediție a Campionatului European să aibă loc în Timișoara și am muncit intens ca totul să iasă cât mai bine. Este o onoare și, totodată, o mare responsabilitate.
- Cum a fost aleasă Timișoara ca oraș-gazdă pentru această competiție?
În primul rând, a fost dorința fostului nostru secretar general și prieten apropiat, care din păcate ne-a părăsit anul trecut. A iubit foarte mult acest oraș și a visat să organizăm aici o competiție de asemenea anvergură. Cu doi ani în urmă, a început să pună la punct detaliile organizatorice și, de atunci, am muncit constant pentru a duce acest vis la îndeplinire.
- Ce diferențiază stilul Goju Ryu de alte stiluri de karate?
Goju Ryu este un stil tradițional japonez de karate, cu o filozofie unică, care îmbină tehnici dure (go) cu tehnici moi (ju). În toate stilurile de karate, există două probe principale: kata și kumite.
Kata reprezintă o luptă cu un adversar imaginar – uneori unul, alteori mai mulți, în funcție de forma aleasă. Este considerată sufletul karateului, împreună cu tehnicile de kihon.
Kumite, în schimb, este aplicarea acestor tehnici într-o luptă reală cu un adversar. În competiții, luptăm conform unui regulament de semi-contact și non-contact – atingerile sunt permise, inclusiv la față, dar doar dacă sunt foarte ușoare. Orice lovitură care depășește acest prag este penalizată.
- Cum se face trecerea de la antrenamentul tradițional la competiția sportivă?
E o diferență semnificativă. Ca practică, fiecare stil are propriile nuanțe și abordări. În schimb, competițiile sunt reglementate strict, cu reguli clare care vizează siguranța sportivilor și corectitudinea luptei. Practica tradițională dezvoltă tehnica și spiritul, iar competiția aduce aplicabilitatea în condiții reale, dar controlate.
- La această ediție participă și sportivi cu dizabilități. Cum vedeți integrarea lor în competițiile oficiale?
Suntem foarte mândri că avem sportivi cu dizabilități prezenți la această competiție – fie că vorbim despre nevăzători, persoane cu probleme locomotorii sau cu deficiențe intelectuale.
Aceștia concurează doar în proba de kata, deoarece kumite-ul ar putea implica riscuri prea mari pentru sănătatea lor. De altfel, Federația Română de Karate a derulat și un program Erasmus+ dedicat integrării persoanelor cu dizabilități în sportul de performanță.
Mai mult decât atât, România va fi reprezentată la Campionatul Mondial de la Cairo de un triplu campion mondial la kata, un sportiv cu dizabilitate, ceea ce ne onorează și ne inspiră.
