După lucrări de restaurare care au durat patru ani, cetatea medievală a Orăștiei, un monument istoric de interes național, a fost repusă în circuitul public și așteaptă vizitatorii curioși să descopere o veche fortificație medievală, care poate fi vizitată în schimbul unei taxe modice.
Construită din piatră de râu în jurul anului 1200 și prevăzută inițial cu ziduri cu o grosime de peste un metru și jumătate, turnuri, șanț cu apă și pod mobil, cetatea avea o serie de privilegii acordate de regalitatea maghiară sașilor colonizați în regiune.
Spații reamenajate
Prin proiectul de restaurare, estimat la cinci milioane de euro, care a beneficiat de fonduri europene, s-a reușit reîntregirea zidurilor și a vechilor turnuri destinate păstrării prafului de pușcă, torturilor, păstrării alimentelor și a celui care adăpostea un cuptor de pâine. Au fost amenajate, de asemenea, unele spații care au putut fi refăcute, acestea fiind mobilate și destinate expozițiilor.
Aici se află și unica tiparniță funcțională de tip Gutenberg din România, similară celei cu care, în 1582, a fost tipărită „Palia de la Orăștie”, prima traducere românească care reunește primele două cărți ale Vechiului Testament.
O istorie zbucuimată
Cetatea fortificată, caracteristică pentru Evul Mediu, a fost construită de coloniștii sași, ea fiind locul de refugiu al localnicilor în caz de primejdie. Îm interiorul ei se află mai multe clădiri istorice – bisericile reformată, construită în stil gotic în secolul al XV-lea de franciscani și romano-catolică la origine, și cea evanghelică, ridicată în urmă cu două secole de sași. O rotondă de piatră de la sfârșitul secolului al XI-lea era un edificiu de cult creștin și unul din cele mai vechi monumente bisericești din actuala Românie.
Cetatea coloniștilor sași așezați în Transilvania în urmă cu opt sute de ani a suferit, de-a lungul timpului, numeroase avarii din cauza numeroaselor asedii ale tătarilor și turcilor, care au jefuit-o și au ars-o, dar în 1479 a participat la bătălia de la Câmpul Pâinii, aflat nu departe de așezare, în care s-a distins comitele de Timiș, Pavel Chinezul, reușind să înfrângă oastea otomană.
Cetatea a mai avut de suferit din cauza incendiilor sau cutremurelor, astfel încât refacerea ei repetată i-a schimbat înfățișarea inițială, transformările cele mai importante datând din secolele XVI și XVII, când a găzduit alte evenimente importante. Neglijată mulți ani, cetatea nu prezenta vreun interes pentru cei care vizitau orașul.
Un muzeu al civilizației dacice, colecții etnografice și impresionanta biserică ortodoxă
O clădire de secol XIX din vecinătatea cetății, care a fost spitalul orașului, va fi la rândul ei renovată și va găzdui un muzeu al civilizației dacice, întreaga zonă abundând în artefacte deosebite ale acestora.
Tot la Orăștie, Muzeul de Etnografie și Artă Populară deține o importantă colecție etnografică din județul Hunedoara iar impresionanta biserică ortodoxă „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, a cărei construcție a început în 1936 și îmbină stilurile romanic, gotic, bizantin, are, la rândul ei, o istorie deosebită. Piatra de temelie a fost pusă de preotul şi scriitorul Ioan Moţa, cel care, în 1917, ajunsese până în SUA, pentru a-i face cunoscute preşedintelui Wilson revendicările româneşti. Fiul său, Ionel Moța, unul din fondatorii Legiunii Arhanghelului Mihail, a luptat în războiul civil din Spania împotriva comuniștilor, căzând în luptă în 1937 la Majadahonda, lângă Madrid, alături de camaradul său Vasile Marin.
Importante vestigii istorice precum Sarmizegetusa Regia, castelul Corvinilor, cetatea Devei, stațiunea Geoagiu, mănăstirea Prislop sau biserica din Densuș, parcurile naturale de la Grădiștea Muncelului, Simeria sau din Retezat pot fi vizitate nu departe de Orăștie, Țara Hațegului fiind renumită pentru bogatul ei patrimoniu cultural și arhitectural.
