Asociația „Salvații Copiii” trage un semnal de alarmă, după ce a constatat că peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții care au solicitat consiliere în 2025 au prezentat probleme severe de sănătate mintală, ajungând în unele cazuri până la tentative de suicid. Conform datelor statistice, unul din patru copii cu vârste între 7 și 17 ani care au apelat la serviciile de consiliere psihologică ale „Salvați Copiii” în perioada ianuarie-octombrie a acestui an s-a confruntat cu stări de anxietate sau depresie și a avut nevoie sprijin psihologic – un indicator alarmant al unei crize de sănătate emoțională care afectează generația viitoare a României.
Potrivit datelor Organizației Mondială a Sănătății, România înregistrează cea mai mare preponderență din Europa, cu 22% de adolescenți afectați, în timp ce cele mai scăzute valori, de 5%, se regăsesc în Țările de Jos. La nivel global, depresia, anxietatea și tulburările comportamentale sunt cel mai frecvent întâlnite la categoria de vârstă 10 – 19 ani, în timp ce suicidul reprezintă a treia cauză de deces pentru categoria de vârstă 15-29 ani. Tot la nivel global, se estimează că 14,3% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 10-19 ani se confruntă cu o problemă de sănătate mintală.
Potrivit asociației, sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România este într-o stare alarmantă, cifrele sunt îngrijorătoare și necesită o intervenție imediată din partea autorităților, sistemului de învățământ și a întregii societăți. Datele asociației arată că unul din patru copii cu vârste între 7 și 17 ani, ajunși în atenția pshilogilor organizației prezenta o formă de tulburare psihică – anxietate sau depresie – cauzată de folosirea excesivă a rețelelor de socializare iar unul din cinci copii prezintă semne de sănătate mintală precară, o afecțiune mintală putându-se declanșa în orice moment. Majoritatea tulburărilor debutează în jurul vârstei de 14 ani, multe rămânând însă nedepistate și netratate. În România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală.
În ce privește contactul social online, 36% dintre adolescenți declară contact constant cu prietenii, iar în rândul fetelor de 15 ani procentul urcă la 44%. Valorile cresc odată cu vârsta în cazul ambelor sexe: în România, procentul este 40% la fete și 38% la băieți, la 11 ani, 46% la fete și 41% la băieți la 13 ani și 52% la fete și 41% la băieți la 15 ani. Datele despre jocurile digitale arată că 34% dintre adolescenți se joacă zilnic, iar 22% petrec patru sau mai multe ore pe zi în fața ecranului.
În medie, 68% au fost clasificați drept jucători fără probleme, în timp ce 12% prezintă risc de jocuri problematice, cu diferențe de gen: 16% băieți și 7% fete. Riscul este mai mare la vârsta de 11 ani (13%), comparativ cu vârsta de 15 ani (10%). Hărțuirea cibernetică este, de asemenea, un fenomen îngrijorător, cu un procentaj de 13% la vârsta de 13 ani, cu valori mai mari la băieți decât la fete. În România, fetele de 13 ani raportează o prevalență de 24%, cea mai ridicată dintre țările participante.
Utilizarea excesivă a ecranelor are consecințe importante asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților, fiind asociată cu anxietate, depresie, singurătate, autoagresiune, gânduri suicidare. Expunerea îndelungată afectează și funcțiile cognitive, prin reducerea capacității de concentrare și scăderea performanței școlare, iar jocurile problematice sunt corelate cu satisfacție mai scăzută în viață și dezechilibre psihologice. Efectele emoționale emotive sunt pe termen lung, mergând de la suferințe moderate până la tulburări psihosomatice severe. În general, adolescenții cu utilizare problematică a rețelelor sociale sau a jocurilor digitale prezintă niveluri mai mari de probleme psihologice și somatice și o satisfacție mai redusă în viață.
Situația este cu atât mai gravă cu cât accesul la serviciile de sănătate mintală este limitat, în special în zonele rurale, copiii vulnerabili din aceste comunități fiind lăsați adesea fără nici o formă de asistență psihologică sau psihiatrică. Insuficiența serviciilor de sănătate mintală, atât în sistemul public, cât și în cel privat gratuit, face ca timpii de așteptare până când copilul să poată beneficia de evaluare și asistență psihologică corespunzătoare să se întindă adesea pe luni de zile. Numărul specialiștilor în probleme de sănătate mintală a copiilor este relativ redus, ceea ce face ca, adesea, tratamentul să fie axat pe medicație în detrimentul psihoterapiei și lipsește colaborarea necesară pentru monitorizarea acestor copii.
Asociația consideră că e nevoie de creșterea urgentă a numărului de psihologi și psihiatri pentru copii, de asigurarea unor servicii corespunzătoare în toate zonele țării, programe de prevenție și educaționale în școli, monitorizarea activității online acasă și a timpului petrecut în mediul digital și discuții despre experiențele online ale copiilor, pentru a-i face să înțeleagă efectul nociv al utilizării în exces a rețelelor sociale și a jocurilor digitale.
