Expoziția „Fragilitatea Eternului. De la Pompeii la Grand Tour până astăzi”, vernisată astăzi, 28 noiembrie, ora 15:00, la muzeul de artă, este un eveniment unic în România, care aduce în fața publicului valoroase artefacte, multe păstrate intacte, după tragica zi în care orașul a pierit pentru totdeauna, acoperit de cenușa și lava vulcanului Vezuviu.
Orașul acoperit de lava vulcanică
Era în vara anului 79 d.Ch. Orașul Pompei, aflat nu departe de muntele vulcanic, care intrase sub stăpânire romană în anul 80 î.Ch. și avea o viață înfloritoare, se trezise la viață și locuitorii își vedeau de îndeletnicirile zilnice. Regiunea fusese zguduită de mici cutremure, dar locuitorii, obișnuiți cu ele, nu și-au putut imagina ce dezastru prevesteau. Dintr-o dată, pe la prânz, muntele a început să împrăștie o mare cantitate de cenușă vulcanică și lavă. O parte din locuitori au reușit să se salveze dar mulți au pierit sufocați și arși în orașele Pompei și Herculaneum, care au fost acoperite de lavă.
Aflat în partea opusă a golfului Napoli, Pliniu cel Bătrân, istoric și pasionat naturalist, a plecat cu câteva corăbii pentru a încerca să salveze locuitorii pe mare, dar apropiindu-se prea mult pentru a studia cât mai de aproape erupția vulcanului de la bordul unei nave, a pierit sufocat de cenușa și bucățile de rocă fierbinți împrăștiate de vulcan. Cele petrecute atunci sunt consemnate într-o scrisoare de nepotul său, Pliniu cel Tânăr, pe atunci un tânăr de 17 ani, care se afla la vreo 30 de kilometri depărtare, într-o zonă mai puțin afectată, aflând de la supraviețuitori observațiile făcute de unchiul său, pe care le-a completat cu ceea ce putuse să vadă cu propriii ochi.
Redescoperit după peste un mileniu și jumătate
Peste secole, săpăturile arheologice au început să scoată la iveală orașul îngropat sub lava vulcanică. Vile aproape intacte, cu fresce și mozaicuri, edificii publice, străzi pietruite, lupanare, piețe, brutării, și alte prăvălii sau ateliere meșteșugărești cu artefacte care ilustrează viața cotidiană, dar și oameni care au avut parte de un sfârșit cumplit au fost descoperite de arheologii care au depus și continuă să depună o muncă migăloasă pentru a descifra tainele orașului, deși multe locuri care puteau oferi informații prețioase au fost distruse și jefuite de căutătorii de comori.
Primele cercetări au fost făcute în secolul al XVIII-lea și ele continuă și astăzi, valoroasele descoperiri permițând în bună parte reconstituirea vieții de zi cu zi a orașului roman. Din 1997, întinsul sit arheologic Pompei a fost inclus în patrimoniul mondial UNESCO.
Piese rare din muzee italiene, la Timișoara
Expoziția de la muzeul de artă timișorean este realizată în colaborare cu prestigioasa instituție italiană Civita Mostre e Musei.
Peste o sută de artefacte – fresce, picturi, sculpturi, grafică, fotografie, ceramică, piese rare și lucrări de artă contemporană – provenite din mari muzee ale Italiei, precum Museo Archeologico Nazionale di Napoli, Certosa e Museo di San Martino – Napoli, Museo Nazionale della Ceramica Duca di Martina in Villa Floridiana – Napoli, Galleria Nazionale d’Arte Moderna e Contemporanea – Roma, Museo e Real Bosco di Capodimonte – Napoli, Galleria Lia Rumma Milano – Napoli sau Museo Nazionale di Castel Sant’Angelo – Roma au ajuns la Timișoara, oferind un tablou cât mai fidel al vieții din anticul Pompei și a fost deschisă în prezența unei numeroase delegații italiene alcătuită din reprezentanții instituțiilor care au contribuit la realizarea expoziției, E.S. Laura Aghilarre, ambasador al Italiei în România și E.S. Gabriela Dancău, ambasador al României în Italia, precum și conducerea administrației județene care a susținut organizarea acestui eveniment de excepție, în ciuda dificultăților economice din această perioadă, pentru a menține statutul de reper cultural-artistic al muzeului de artă, câștigat în anul capitalei europene a culturii.
Curatoriatul științific este asigurat de profesorul Massimo Osanna, directorul general al Muzeelor din Italia, alături de curatorul general, Filip A. Petcu, managerul Muzeului Național de Artă Timișoara. Proiectul beneficiază de sprijinul Președinției Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților din Parlamentul Italiei și al Ambasadei României în Republica Italiană.
Orașul care dăinuie peste milenii
Expoziția prezintă artefacte recuperate din situl arheologic de la Pompei, dar și lucrări mai târzii, căci povestea locuitorilor din Pompei, pentru care timpul s-a oprit în loc în câteva ceasuri cu aproape două milenii în urmă, a continuat să dăinuie peste secole și să inspire artiști vestiți din diferite epoci, motivele din arta pompeiană fiind reluate în spiritul noilor vremuri. Ghidul expoziției este un personaj fictiv, soldatul roman Lucius Valerius Sacer, originar din Pompei și inspirat de o inscripție arheologică descoperită în Dacia, care conduce privitorul printr-o călătorie a memoriei și a supraviețuirii simbolice.
Fragilitatea evocată în titlu nu se referă doar la material, ci și la însăși condiția ființei umane, care găsește în moștenirea comună cea mai profundă formă de permanență, expoziția având în centru contrastul dintre fragilitate și eternitate. Expoziția reamintește și călătoriile făcute la Pompei de însuși fondatorul primului muzeu timișorean, Ormós Zsigmond, în 1865 și 1872, care a lăsat în urmă o carte, tradusă și comentată acum în premieră, și mai multe piese decorative păstrate în colecția muzeului. Această expoziție, un eveniment excepțional, este cea mai înaltă afirmare a legăturii istorice și culturale dintre Italia și România, țări cu rădăcini comune, care prefigurează o colaborare prodigioasă și pentru Anul Cultural România – Italia 2026, după cum a subliniat Federico Mollicone, președintele Comisiei de Cultură, Știință și Educație a Camerei Deputaților din Parlamentul Republicii Italiene.
Accesul pentru primii 400 de vizitatori este gratuit, biletele gratuite urmând să fie distribuite exclusiv la casieria muzeului. Expoziția va fi deschisă până în 29 martie 2026.
