Premiul Bega Art Prize 2025 va fi decernat de Kunsthalle Bega în 21 noiembrie, de la ora 18,00, artistului Napoleon Tiron, în semn de deosebită prețuire pentru lucrările sale. Premiul din acest an este unul de onoare, dedicat unui artist interesat de exercițiile intelectuale, Napoleon Tiron fiind un sculptor interesat de instalație. Lucrează cu lemn, sfoară, ghips, îi displace mitul marmurei iar în lucrările sale, radicalitatea devine un stil. Repudiază soliditatea și puterea, protejează formele și spațiile fluide iar teoretic este apropiat de acel studiu pentru „Genunchiul stâng” a lui Verrochio.
Iubește coridoarele de lumină de la Kunsthalle Bega, plantele și oamenii. Literele și jocul: așa începe. Cu bucăți de lemn drept. Cu sfoară și ghips. Leagă apoi trei segmente de lemn și construiește o curbură. Bunica lui îl învață să citească și să scrie. Cu litere din boabe de fasole și pietricele. Animat de o neînțeleasă violență are mereu asupra lui o cutie de chibrituri plină cu muște fără aripi.
Primul desen este o poveste despre treierat. Are un carnețel și două creioane, unul chimic și unul jumătate roșu, jumătate galben. Cu ele desenează câțiva copaci mici de lângă mașina de treierat. Profesorii lui decid că nu a făcut el desenul. Era prea bun. La început a desenat, a încercat de mai multe ori să dea examen la pictură dar a fost imposibil să intre și a ajuns la sculptură, iar acum pictează și face cercetări în adâncul apei, fiind interesat de celulele vegetale.
Când a reprezentat România la Bienala de la Veneția, noaptea călca o sută de cearceafuri și ziua căra lăzi cu fructe într-o piață. Mânca fructe și sângerete, uneori primea o cafea. Cafeaua era foarte bună. A construit expoziția din pavilionul României printre vizitatori. Lucrările au stat până atunci într-un tir, într-o parcare. România a uitat să plătească transportul în Veneția. După ani a găsit caietul cu toate invitațiile primite de la galerii, muzee, colecționari și nu se știe unde ar fi fost Napoleon Tiron dacă ar fi deschis caietul acela.
