Șase localități din țară au dobândit recent statutul de stațiuni turistice de interes național și local, ceea ce le va permite accesul la fonduri europene destinate dezvoltării turismului. Printre acestea se numără și zona din împrejurimile comunei Bozovici, din județul Caraș-Severin, una din cele mai frumoase zone ale Banatului Montan, care și-a păstrat tradițiile autentice.
Perla turistică a Banatului Montan
Aflată în depresiuea Alăjului, comuna Bozovici cuprinde, alături de localitatea de reședință, satele Poneasca, Prilipeț și Valea Minișului – loc de plecare spre mai multe locuri de interes turistic.
Ea se află pe traseul european care străbate Munții Banatului, prin parcul național Cheile Nerei, care are peste 40 de kilometri lungime și de-a lungul căruia se află un bogat patrimoniu natural, cultural și istoric, care i-a adus supranumele de „perla turistică a Banatului montan”.
Rezervații naturale cu locuri atractive pentru turiști
Din Valea Minișului, drumul duce spre peștera Buhui, la ieșirea căreia se află lacul Buhui, cel mai vechi lac artificial din România, amenajat în 1884 și primul lac de acumulare subteran. Pe Cheile Minișului, aflate între Anina și Bozovici, se află izbucul Bigăr, alimentat de un curs de apă subteran ce izvorăște din Munții Aninei și cascada Bigăr, prezentată în urmă cu câțiva ani de „National Geographic Traveler – Romania”, din păcate prăbușită parțial în urmă cu patru ani. Această rezervație naturală cu izvoare, peșteri, avene și pereți calcaroși abrupți se află în parcul național Cheile Nerei-Beușnița din sudul Munților Aninei, străbătută de drumul național care leagă Oravița de Bozovici.
Aria protejată de pe cursul mijlociu al râului Nera, din care peste 4.000 de hectare au fost incluse în patrimoniul natural UNESCO, are o suprafață de aproape 37.000 de hectare și are numeroase locuri atractive pentru turiști, precum lacul Dracului, cu apa sa albastru-verzuie, aflat la una din intrările peșterii cu același nume, faimoasele cascade ale Beușniței și nu mai puțin cunoscutul lac Ochiul Bei, unul din cele mai frumoase din România, sau cascadele Șușara și Moceriș. Alte arii protejate din parcul național Cheile Nerei-Beușnița sunt Lisovacea, o zonă depresionară carstică din sudul Munților Aninei, rezervația botanică Ogașul Slătinic sau rezervația Cuptor de pe raza satului Brădișoru de Jos, unde se întâlnesc laleaua pestriță și brândușa galbenă.
Turism istoric și ecumenic
Pe lîngă peisajele încântătoare ale zonei, iubitorii de turism istoric și ecumenic pot vizita o mulțime de edificii importante aflate în zonă, astăzi monumente istorice.
Un vechi lăcaș de cult, ridicat în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea, este biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Oravița, sfințită în 1784. Pictura îi aparține cunoscutului pictor din Biserica Albă Arsenie Petrovici și a fost restaurată în anii interbelici de doctorul în istoria artei Ioachim Miloia, ajutat de pictorul Iulius Podlipny.
La Ciclova Montană există o biserică romano-catolică, ridicată pe o stâncă în 1777, și o biserică ortodoxă în stil baroc, „Adormirea Născătoarei de Dumnezeu”, sfințită în 1783. Nu departe de Oravița, în apropierea comunei Ciclova Montană, se află vechea mănăstire Călugăra, ridicată în apropierea unor izvoare care, potrivit unor vechi credințe, au puteri tămăduitoare. Mănăstirea este ridicată pe un loc considerat sfânt, după ce, înainte de zidirea bisericii, s-a descoperit o peșteră din vecinătate care fusese chilia unui pustnic. În interiorul acesteia s-au aflat moaștele pustnicului și o icoană a Maicii Domnului, despre care se spune și astăzi că este făcătoare de minuni. Altarul a fost ridicat deasupra peșterii iar moaștele pustnicului sunt păstrate într-o raclă din naosul bisericii, sfințite în 1861.
Biserica romano-catolică din Anina, monument istoric de importanță națională, a fost construită în stil neogotic pe locul unei biserici mai vechi, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
Vestitele mori de apă de la Rudăria (Eftimie Murgu), aflate nu departe de Bozovici, reprezintă un valoros patrimoniu mulinologic bănățean care a fost repus în funcțiune în bună parte, iar morile folosite și astăzi s-au bucurat de promovare în întreaga Europă, aceste vechi instalații țărănești atrăgând deja un număr senificativ de vizitatori. Nu în ultimul rând trebuie amintit semmeringul bănățean, prima cale ferată montană de pe actualul teritoriu al României, dată în folosință în 1863, care leagă Oravița de Anina.
