Penitenciarul Timișoara a organizat astăzi evenimentul „Intervenția societății în aria post-detenție, în vederea reducerii recidivei”, axat pe reintegrarea persoanelor private de libertate prin muncă și implicarea comunității în prevenirea recidivei. La întâlnire au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, organizațiilor non-guvernamentale, mediului privat și potențiali angajatori, cu scopul de a identifica soluții concrete pentru integrarea socială și profesională a deținuților și foștilor deținuți.
Evenimentul a fost deschis de directorul Penitenciarului Timișoara, comisar șef Liviu Marica, care a subliniat că scopul întâlnirii este identificarea celor mai bune măsuri pentru reintegrarea persoanelor private de libertate și reducerea recidivei.
„Pe baza Strategiei Naționale pentru Prevenirea Recidivei 2025-2029 și a studiului «Integrat prin cauzele recidivei», realizat în cadrul proiectului Secure, vom prezenta astăzi date relevante, modele de bune practici și oportunități pentru colaborarea cu mediul privat. Reducerea recidivei nu poate fi realizată doar prin măsuri penale; schimbarea comportamentului infracțional este un proces complex, care implică suport social, educație, integrare profesională și responsabilizare personală”, a declarat Marica.
Importanța muncii pentru reintegrare
Studiul prezentat în cadrul evenimentului arată că locul de muncă reprezintă cel mai important factor în prevenirea recidivei. 84% dintre deținuți consideră că munca în perioada detenției contribuie decisiv la responsabilizare și la crearea premiselor unei reintegrări profesionale de succes după eliberare. Totodată, sprijinul imediat post-eliberare și existența unor centre de tip „zonă tampon” pentru cei fără locuință sau familie sunt esențiale pentru prevenirea recidivei.
Datele statistice prezentate arată că, în perioada 2022-2025, peste 50% dintre persoanele custodiate la Penitenciarul Timișoara au desfășurat activități lucrative, atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarului. Veniturile totale realizate au fost de 53.331.000 lei (aproximativ 10.600.000 euro), dintre care 60% revin penitenciarului și 40% persoanelor private de libertate. Acești bani permit deținuților să își susțină familia, să facă cumpărături și să păstreze o rezervă pentru momentul eliberării, facilitând primii pași într-o viață socială și profesională stabilă.
Tarifele pentru activități lucrative încep de la 24,50 lei/oră per deținut și se negociază în funcție de complexitatea lucrărilor și locația desfășurării acestora (interior sau exterior). Un deținut poate câștiga între 1.500 și 2.200 lei pe lună.
Ileana Mogoșanu, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiș, a precizat că atitudinea angajatorilor față de foștii deținuți s-a schimbat semnificativ, iar domeniul construcțiilor reprezintă o oportunitate pentru integrarea acestora pe piața muncii locale.
„În județul Timiș există nevoie de forță de muncă calificată, iar angajatorii sunt dispuși să angajeze și persoane eliberate recent din detenție, în funcție de activitățile desfășurate și de cazierul acestora”, a explicat Mogoșanu.
Exemple de bune practici
Alin Cozma, reprezentant ContiTech România, a adăugat că colaborarea cu penitenciarul se desfășoară de aproximativ șapte ani, iar persoanele implicate dobândesc calificări și experiență practică care le facilitează reintegrarea după eliberare.
Iosif Czank, director Georgia Recycling, a povestit despre colaborarea de 11 ani cu Penitenciarul Timișoara. Deținuții sunt implicați în activități precum sortarea deșeurilor reciclabile sau muncă necalificată în construcții.
„Am rulat peste 300 de persoane în 10 ani. La început, deținuții sunt reticenți, dar ulterior își văd de treabă și obțin rezultate bune. Am avut și angajați care au fost anterior deținuți și ulterior s-au angajat, demonstrând că reintegrarea este posibilă”, a declarat Czank.
El a subliniat că schimbarea de atitudine, autocontrolul și oportunitatea de a se reintegra reprezintă rezultatele cele mai valoroase ale muncii cu deținuții, depășind simpla statistică sau beneficiile financiare.
Rolul comunității și al autorităților
Evenimentul a evidențiat rolul societății civile, al autorităților locale și al mediului economic în reducerea recidivei. Participanții au discutat despre importanța incluziunii, combaterea stigmatizării și sprijinirea persoanelor eliberate pentru a-și construi o viață stabilă.
Deian Popov, subprefectul județului Timiș, a subliniat că reintegrarea prin muncă este o expresie a responsabilității și maturității sociale.
„Munca oferă sens, disciplină, încredere și speranță. Prin activități productive, persoanele aflate în detenție își redescoperă valoarea contribuției proprii și pot reconstrui identitatea”, a afirmat Popov.
Alexandru Iovescu, vicepreședintele Consiliului Județean Timiș, a adăugat că fiecare loc de muncă înseamnă un om reactivat în societate, taxe plătite, economie locală consolidată și comunități mai stabile.
„Împreună putem construi o comunitate în care fiecare om are dreptul la o a doua șansă”, a declarat Iovescu.
Emese Esztero, director general al Direcției de Asistență Socială a Municipiului Timișoara, a evidențiat sprijinul instituțional în etapa postdetenție: consiliere psihologică, servicii sociale, facilitarea accesului la angajare și locuire, toate acestea fiind esențiale pentru prevenirea recidivei și integrarea durabilă în comunitate.
