Pe 24 noiembrie 2024, România a organizat primul tur al alegerilor prezidențiale, care a surprins scena politică prin rezultatele neașteptate. Independentul Călin Georgescu a obținut primul loc, urmat de Elena Lasconi (USR), în timp ce candidații principalelor partide – Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL) – au obținut scoruri mai reduse, cu Ciolacu apropiindu-se de locul doi, dar rămânând în afara turului al doilea. Prezența la vot a fost de peste 52%, mai mare decât la scrutinul din 2019.
Rezultatul a generat discuții privind eșecul partidelor mari și reflectarea frustrărilor sociale. Diferențele dintre votul din țară și cel din diaspora au atras atenția analiștilor, unde Georgescu și Lasconi au obținut procente semnificativ mai mari.
La scurt timp după alegeri, au apărut acuzații privind influențe externe și campanii de dezinformare online, rapoarte desecretizate de Președintele Klaus Iohannis indicând implicarea unor platforme digitale și micro-influenceri cu posibile legături rusești.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis anularea primului tur al alegerilor, motivând că un candidat a beneficiat de „tratament preferențial” în mediul online, ceea ce ar fi distorsionat rezultatul scrutinului.
Decizia a fost contestată de candidați și a stârnit dezbateri publice privind rolul instanțelor în procesul electoral.
Alegerile au fost reluate în 2025, cu primul tur pe 4 mai și turul al doilea pe 18 mai. În urma acestora, Nicușor Dan a câștigat turul al doilea în fața lui George Simion și a devenit al cincilea președinte post-1989 al României, fiind prezentat de presa internațională drept o „victorie a taberei pro-europene”.
Un an mai târziu, efectele scrutinului din 2024 continuă să fie vizibile. Încrederea în instituții a fost afectată, iar dezbaterea asupra reglementării campaniilor digitale și transparenței publicității politice online rămâne actuală.
Președintele Nicușor Dan a prezentat liderilor europeni „dosarul anulării alegerilor”, subliniind dovezile privind influența externă și promițând măsuri pentru prevenirea unor situații similare.
