Expoziția de numismatică „Istoria în emisiuni monetare al Băncii Naționale a Moldovei. Piese din patrimoniul galeriei colecțiilor Petru Costin a raionului Ialoveni și al Muzeului Vamal al Republicii Moldova” va fi deschisă luni, 12 ianuarie, la Complexul Muzeal Arad.
Expoziția prezintă o impresionantă colecție de monede comemorative din aur și argint, emise de Banca Națională a Moldovei, dedicate unor personalități marcante, unor momente istorice de referință, dar și unor teme universale precum natura, știința și artele. Vernisajul expoziției va avea loc la ora 12:00, în prezența col. Petru Costin, unul din cei mai importanți colecționari din Republica Moldova, și a reprezentanților Asociației Naționale Profesionale a Lucrătorilor Vamali din România.
Artă monetară din Republica Moldova
Monedele comemorative emise de Banca Națională a Moldovei reprezintă o operă de artă monetară, fiind confecționate din metal prețios – aur sau argint – și se emit în tiraj restrâns. Fiecare piesă se distinge printr-o execuție rafinată și o estetică aparte, reflectând valorile culturale, tradițiile și istoria Republicii Moldova. Prima monedă comemorativă a fost emisă de Banca Națională a Moldovei în anul 1996, la împlinirea a 5 ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Prima serie de monede din argint, lansată în anul 2000, a fost dedicată mănăstirilor Moldovei, subliniind importanța acestora ca centre de spiritualitate și cultură de-a lungul secolelor.
Seria „Cartea Roșie a Republicii Moldova” a fost lansată în 2001 și cuprinde monede dedicate florei și faunei pe cale de dispariție și au fost emise monede comemorative și jubiliare care completează seriile lansate după anul 2000: seria „Personalități” (2007), seria „Monumentele Moldovei” (2008) – lansată cu moneda comemorativă „Stejarul lui Ștefan cel Mare”, seria „650 de ani de la Întemeierea Statului Moldovenesc” (2009), care cuprinde piese ce reprezintă evenimente de o valoare deosebită pentru istoria și cultura națională – monedele „Letopisețele moldovenești – secolele XV-XVIII” și „Pravila lui Vasile Lupu – primul cod de legi al Țării Moldovei”, seria „Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ștefan cel Mare din municipiul Chișinău” (2010) – lansată cu moneda comemorativă „Grigore Vieru” dedicată aniversării a 75 de ani de la nașterea poetului, seria „Conace boierești” (2015), seria „Știință și inovare” (2017), seria „Domni ai Țării Moldovei” (2019) – lansată cu moneda „Bogdan Întemeietorul”.
La 26 august 2021, Banca Națională a Moldovei a pus în circulație, ca mijloc de plată și în scop numismatic, un set de monede comemorative dedicate aniversării a 30 de ani de la Proclamarea Independenței Republicii Moldova, monede care completează seria „Evenimente istorice” lansată în anul 2011.
Prin intermediul acestor emisiuni monetare de colecție, publicul are ocazia de a descoperi legăturile culturale și istorice care leagă România de Republica Moldova. Expoziția va fi deschisă până în data de 22 ianuarie.
Matrice de bronz pentru aplice decorative
Un tipar de bronz pentru aplice de diademe datat în secolele XIII-XIV este exponatul lunii ianuarie la Muzeul Național al Banatului. Tiparul a fost descoperit în anul 1906 de către Romulus Lugojan, într-o vilă din Silagiu. Pe una dintre fețele tiparului este modelată în negativ o matrice care servea pentru obținerea unor aplice decorative din foițe de alamă, argint sau aur prin tehnica presării.
Prin analogie cu descoperirea unor piese asemănătoare cu matricea, precum aplicele de argint din tezaurul de podoabe de la Macoviște, din județul Caraș-Severin, care se află la Muzeul Banatului Montan Reșița, sau cele de la Sibnica, din Serbia, de la Muzeul de Istorie al Serbiei din Belgrad, piesa a fost catalogată drept un tipar pentru aplice de diademe. Acestea erau un accesoriu feminin răspândit în Imperiul Bizantin, cu rol de însemn al membrilor claselor sociale înstărite, așacum se poate observa în cazul portretelor familiei nobilului sârb Kesar Novak pe fresca bisericii Sf. Maria din Mali Grad, în Albania.
De-a lungul timpului, diadema a cunoscut o răspândire și o simbolistică mai largă, sub forma cununilor nupțiale și a cununilor funerare. Cele din urmă se leagă de obiceiul cunoscut din epoca creștină sub numele de nunta cerească în cazul persoanelor decedate la o vârstă fragedă, necăsătorite, înlocuind astfel cununa nupțială pe care nu o primiseră în timpul vieții.
