Din luna septembrie a anului trecut, Radu Trifan a devenit directorul Muzeului Satului Bănățean, în urma unui concurs la care a fost singurul candidat. Economist de profesie, el este cunoscut drept președinte al asociației „Acasă în Banat”, care, cu ajutorul voluntarilor, a recondiționat și igienizat mai multe mori bănățene, printre care cele de la Rudăria și a refăcut fațadele unor case tipice pentru arhitectura rurală bănățeană din mai multe sate.
Un „suflu nou”
După ce, în proiectul de management Radu Trifan a menționat câteva „puncte forte” și mai multe „puncte slabe”, ajuns la conducerea instituției, a ajuns la concluzia că muzeul satului se află „într-un mare impas… cu numeroase probleme structurale” și și-a propus să aducă un „suflu nou”, prin „dezvoltarea colecției muzeale, salvarea unor construcții reprezentative din toate colțurile Banatului… și un serviciu cultural de bună calitate”, după cum și-a sintetizat intențiile pe pagina de Facebook a instituției, pe un ton care pare să anihileze toată activitatea muzeului din anii precedenți. Venit din mediul ONG-ist, Radu Trifan s-a plâns că „nu prea m-a vrut nimeni, cam asta e realitatea. Eu cu ideile mele «din privat», care nu știe cum stă treaba la stat”.
Totuși, „colegii muzeografi sunt faini – a admis Trifan – dar i-am găsit prin birouri făcând hârțogăraie, nu neapărat meseria lor” a conchis noul manager, care, fără studii de muzeografie și experiență în organizare de evenimente și management cultural, face aprecieri asupra muncii specialiștilor, deși șase din cei nouă muzeografi au doctorat, numeroase publicații de specialitate și sunt autori ai unor programe de cercetare. A stabilit și primele măsuri, „ședință de lucru obligatorie, luni dimineața, să știe dreapta ce face stânga. Apoi regulamente și proceduri noi, planificare, control, decizii, dispoziții”, care au creat un adevărat haos în muzeu.
O organigramă neclară, aprobată pe baza unor promisiuni verbale
Printre primele măsuri menite să ducă la „promovarea muzeului” a fost aceea de a interzice muzeografilor să posteze pe pagina de facebook a acestuia rezultatele muncii lor fără a avea acordul său, deși aceasta este principala modalitate de a-și face cunoscută activitatea. Numărul urmăritorilor paginii de Facebook a muzeului satului a crescut în perioada februarie 2023-aprilie 2024 de la 16.000 la 28.000, în următorul an la 37.000 iar din octombrie 2025 până în prezent, creșterea este zero.
A propus apoi o nouă organigramă care presupunea vacantarea unor posturi și implicit concedierea unor angajați precum și crearea unor noi posturi, aceasta fiind acceptată de consiliul de administrație abia a treia oară, când a fost convocat la sediul consiliului județean, în prezența președintelui acestuia. „Am respins de două ori noua organigramă deoarece modificările propuse erau neclare, insuficient de bine motivate. La a treia ședință am primit asigurări, doar verbale, că sunt posturi vacante și prin desființarea altora oamenii nu-și vor pierde locul de muncă și li se va asigura transferul” spune Sorin Vlad Predescu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Timiș și unul din membrii consiliului de administrație. De altfel, și în muzeu, Radu Trifan dă doar dispoziții verbale, nici o sarcină nefiind trasată printr-o decizie scrisă.
Un spațiu expozițional distrus și „reorganizat” după model corporatist
Măsurile de „reorganizare” a unor spații „unde domnea haosul” au continuat cu distrugerea unui spațiu expozițional a cărui amenajare și dotare a presupus mai mulți ani de muncă și cheltuieli pe măsură, pentru a-i muta pe cei nouă muzeografi într-un birou unic, de mari dimensiuni, după model corporatist, „cu condiții mult mai bune și zonă de ședințe, pentru o mai bună coordonare a proiectelor culturale. În acest fel au fost desființate birourile mici și neîncăpătoare, în special cele care nu asigurau condițiile minime de suprafață pentru angajați și, în unele cazuri, nu aveau iluminat natural” susține Radu Trifan, deși noua clădire ridicată în incinta muzeului, cu săli de expoziție și birouri, a fost gândită în așa fel încât să asigure fiecărui muzeograf care face muncă de cercetare și alte activități specifice muzeului, condiții optime de lucru.
Pentru continuarea „reorganizării instituției”, care vizează și alte spații și pentru „curățenia generală”, programul de vizitare a muzeului a fost suspendat până în 15 martie, reușind astfel să arunce instituția într-un total anonimat, după ce a discreditat-o imediat după preluarea funcției.
O altă restricție e preconizată după redeschiderea muzeului, când la intrarea în obiective ar urma să se monteze gratii, numărul de supraveghetoare fiind insuficient. De altfel, în viziunea sa reformatoare, și cele existente ar trebui trecute pe post de îngrijitori, paza obiectivelor urmând a fi făcută cu voluntari.
Angajații muzeului, confundați cu voluntarii
Radu Trifan pare să confunde activitatea asociației pe care o conduce, unde lucrează cu ajutorul voluntarilor, cu cea a unei instituții cu personal calificat care are atribuții specifice, bine stabilite prin fișa postului, nemodificată. Când a demarat „reorganizarea” i-a obligat pe toți angajații să se ocupe de reamenajările interioare, curățenie sau deszăpezire, inclusiv în exteriorul muzeului, în timp ce, „din spirit de economie”, a reziliat contractul cu o firmă de curățenie, deși acesta urma să expire peste două luni.
Marea majoritate a angajaților este însă deranjată de felul în care noul manager le vorbește. „Ne-a făcut incompetenți, leneși, putori, incapabili, ne denigrează și ne amenință mereu că ne bagă în comisia de disciplină” se plâng aceștia.
Privilegii pentru manager
Excesele managerului au mers până acolo încât a sunat de trei ori la 112, de pe număr ascuns, chemând poliția pentru nereguli închipuite și alegându-se cu mustrare din partea agenților veniți la fața locului. Dacă angajaților li s-au impus condiții de lucru draconice, cu caloriferele date la minimum și alte restricții stupide, acestea nu se aplică și managerului, căci în biroul său e cald și bine iar mașina de serviciu e folosită de Trifan în mod discreționar, pentru a marge acasă sau la cumpărături, cu familia, la sfârșit de săptămână.
Trifan și-a exprimat intenția de a renunța și la serviciile externalizate prin care se organizau evenimente aflate pe agenda culturală a CJT și care aduceau vizibilitate și vizitatori muzeului, trasând în schimb muzeografilor sarcini pentru evenimente a căror complexitate nu o cunoaște și care, în opinia sa, trebuie rezolvate de pe o zi pe alta.
Angajații care ies din birou sunt urmăriți cu camerele video și admonestați, comportamentul lui Radu Trifan față de angajați soldându-se deja cu demisii, în timp ce și alții se gândesc să demisioneze, considerând că Trifan a instituit în muzeu un climat inacceptabil, care împedică un regim de lucru în condiții optime. „A băgat groaza și demotivarea în noi, deși toată lumea dorește să se achite conștiincios de atribuțiile pe care le are” se plâng angajații.
Președintele CJT, Alfred Simonis, împărtășește criticile pe care Trifan le aduce muzeului. „Există o rezistență la schimbare, eu am multă încredere în manager, este un dezastru ce s-a întâmplat acolo, o mizerie de nedescris, încasările sunt apoape zero, oamenii nu veneau la serviciu sau stăteau două ore și plecau. Nici un angajat n-a venit la mine să se plângă și managerul are toată susținerea mea”, a declarat Simonis pentru Pressalert.Ro.
Deocamdată, angajații s-au afiliat unui sindicat al muzeelor și speră să obțină sprijinul acestuia pentru problemele create de manager, care au ajuns deja de notorietate în întreaga țară.
