Rădăcinile culinare ale României devin piloni de dezvoltare regională și diplomație culturală. La sediul Institutului Național al Patrimoniului (INP), a fost semnat vineri un protocol de colaborare istoric ce reunește forțele celor trei regiuni care vor reprezenta România pe harta de excelență a Europei: Harghita (Regiune Gastronomică Europeană 2027), Banat (candidată 2028) și Dobrogea (candidată 2029).
Documentul a fost parafat de Valeria-Oana Zaharia (Manager interimar INP), alături de liderii proiectelor regionale: Szabó Károly (ADI Harghita), Simona Neumann (Visit Timiș), Carmen Ispas și Teodora Moraru (UNPR RSE).
Un front comun pentru identitatea locală
Departe de a fi un simplu act administrativ, protocolul stabilește un mecanism de lucru riguros. Scopul este transformarea resurselor locale — de la rețete arhaice la meșteșuguri și peisaje culturale — în produse turistice și educaționale de înaltă calitate.
Colaborarea vizează trei direcții critice:
- Documentare științifică: Validarea tradițiilor prin expertiza INP.
- Expertiză metodologică: Armonizarea mesajelor publice și a standardelor de promovare.
- Promovare reciprocă: Crearea unui circuit cultural coerent care să depășească limitele geografice ale fiecărei regiuni.
„Gastronomia tradițională este parte a patrimoniului cultural viu. Putem transforma resursele locale în proiecte relevante pentru comunități și pentru imaginea României în Europa doar prin colaborări coerente”, a declarat Valeria-Oana Zaharia, Manager interimar al INP.
Trei regiuni, o singură viziune strategică
Fiecare reprezentant regional a subliniat importanța acestui suport instituțional pentru sustenabilitatea titlurilor europene:
- Harghita (2027): Szabó Károly a evidențiat responsabilitatea de a demonstra că tradiția se păstrează prin oameni și practici autentice, nu doar prin evenimente efemere.
- Banatul (2028): Simona Neumann a punctat atuul major al regiunii — multiculturalitatea. „Protocolul ne ajută să documentăm și să comunicăm profesionist patrimoniul gastronomic, în legătură directă cu istoria”, a explicat Directorul Visit Timiș.
- Dobrogea (2029): Carmen Ispas și Teodora Moraru au pus accent pe nevoia de parteneriate credibile care să asigure o moștenire durabilă („legacy”) după anul deținerii titlului, legând strâns rețetele de comunitățile locale.
Dincolo de farfurie: Infrastructura culturală
Semnarea acestui acord marchează o schimbare de paradigmă în turismul românesc: trecerea de la promovarea generică la valorificarea fundamentată pe cercetare. Daniela Mihai, Director adjunct INP, a subliniat că parteneriatul oferă „reguli clare” și un „mecanism practic de lucru” pentru ca rezultatele să fie replicabile și durabile.
În perioada următoare, părțile vor stabili calendarul de activități și proiectele prioritare, asigurând o vizibilitate echitabilă pentru Harghita, Banat și Dobrogea în fața publicului european.
