„Monumental” se intitulează seria de imagini realizate de artistul și muzicianul timișorean Amalia Gaiță pentru volumul doctorului în antropologie și în istoria artei, conferențiar universitar la Facultatea de Arte și Design, Andreea Lazea, „Arta publică în Timișoara după 1989” despre monumentele orașului, relația dintre artă, spațiul urban și comunitate, fotografiile surprinzând cu atenție și precizie sculpturile din spațiul public al orașului. Asistent universitar doctor în cadrul Facultății de Arte și Design Timișoara, interesul Amaliei Gaiță se concentrează cu precădere asupra fotografiei, cultivând imagini încărcate de melancolie, solitudine și o discretă tensiune a absurdului, în timp ce Andreea Lazea e preocupată de protejarea și promovarea patrimoniului cultural, o temă de interes fiind arta publică, pe care o abordează din perspectiva istoriei artei și a științelor sociale.
În etapa inițială, fotografiile au fost făcute pentru documentare, fiind subsumate demersului de cercetare. Ele au urmărit acuratețea detaliului, claritatea formelor și integrarea operelor în contextul lor real, indicând poziționarea lor în Timișoara și, acolo unde a fost relevant, relațiile cu arhitectura, circulația sau aspectul spațiului public. Ulterior, pentru expoziția „Monumental”, Amalia Gaiță a simțit nevoia unei repoziționări a privirii.
Dacă documentarea presupunea ancorarea strictă în real, proiectul expozițional a deschis posibilitatea unei distanțări deliberate. S-a optat pentru decontextualizarea imaginilor, eliminând fundalul concret și substituindu-l cu un spațiu fictiv, epurat: câmpuri neutre, monocrome, sau peisaje minimale, reduse la esențial. Această intervenție a avut o dublă intenție. Pe de o parte, una estetică, prin concentrarea atenției exclusiv asupra sculpturii, asupra volumului, materialității și tensiunii formale, fără interferențele mediului înconjurător. Pe de altă parte, una conceptuală: imaginile propun privitorului un exercițiu de recunoaștere. Monumentele, deși prezente în traseele cotidiene, devin adesea invizibile prin familiaritate, spațiul fiind traversat fără a le mai percepe cu adevărat. Prin izolarea lor, ele sunt desprinse din rutina percepției și repuse în fața ochiului ca entități autonome. În acest sens, demersul devine unul de descompunere și recompunere a memoriei vizuale: privitorul caută să identifice lucrarea, să-i reconstruiască mental locul și semnificația, să reconstituie legătura dintre obiect și oraș. Spațiul reinterpretat, minimalist, aproape steril, introduce o dimensiune de iluzie și de ușoară stranietate, apropiată de suprarealism, suspendând timpul și neutralizând coordonatele geografice. Sculpturile par astfel extrase din fluxul istoric și așezate într-un prezent continuu, unde pot fi privite fără grabă. În seria fotografică „Monumental”, fotografia nu mai funcționează exclusiv ca document, ci ca instrument critic și poetic deopotrivă. Reconfigurează statutul lucrărilor, invitând la o relație mai atentă și mai conștientă cu patrimoniul sculptural al orașului.
Vernisajul expoziției va avea loc în galeria Mansarda a Facultății de Arte și Design, joi, 26 februarie, la ora 18:00.
