În urma unei mai vechi recomandări a Curții de Conturi, Ministerul Culturii a publicat normele privind „organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru funcțiile de execuție din instituțiile publice de spectacole și concerte”, care impun angajaților un program de lucru foarte strict, conform cu prevederile Codului Muncii, și un control așișderea, deși prestația artistică are unele particularități. Actorii, soliștii și instrumentiștii par să fie bănuiți că dispun de prea mult timp liber, care nu e suficient controlat, deși activitatea lor e atipică, cu multe ore de studiu sau seri petrecute la „locul de muncă” – inclusiv sâmbetele și duminicile –iar rolurile intepretate sunt de dificultate diferită și efortul depus este considerabil mai mare decât în alte locuri de muncă mult mai confortabile și mult mai bine plătite. A devenit însă o cutumă ca educația și cultura – domeniile cele mai importante pentru a avea o societate sănătoasă – să fie cele mai vitregite. Anul trecut, bugetul pentru cultură fusese deja redus cu 1,16% și reprezenta doar 0,07 din PIB, dar pentru guvernanți, și acesta pare să fie mult prea mare. Instituții de cultură cu tradiție au avut în 2025 un buget de doar 1,40 miliarde de lei, în timp ce „evenimente culturale” ale ONG-urilor, multe de o calitate discutabilă dar cu spectacole „angajate” pentru a fi în ton cu propaganda curentului progresist beneficiază de fonduri generoase din diferite surse.
Potrivit noilor norme, cei angajați în instituțiile de spectacole trebuie să efectueze opt ore de muncă pe zi, excepțiile privind o repartizare inegală a timpului fiind în funcție de specificul stagiunii și de proiectele artistice.
Evidența timpului de muncă în cadrul instituției se ține prin condici, foi colective de prezență sau pontaj electronic iar cel pentru studiu individual, prin completarea unui raport de activitate. În cazul turneelor sau a participărilor la diferite evenimente, când durata deplasării depășește 12 ore, timpul de muncă normat se evidențiază în foaia colectivă de prezență la nivelul de minimul opt ore pentru fiecare zi de deplasare.
Ministrul Culturii, Demeter Andras, mulți ani actor la teatrul maghiar din Timișoara, consideră că sistemul cultural trebuie regândit, exemplificând cu situații în care unii artiști nu joacă dar își iau salariul, în timp ce alții au un program supraîncărcat și nu există diferențe salariale, ceea ce impune o legislație care să prevadă liberalizarea meseriilor vocaționale. Deocamdată, „managerul instituției de cultură va avea obligația de a elabora un program săptămânal, astfel încât să acorde tututor artiștilor șansa de a lucra și a înregistra acele ore de lucru cerute” spune Demeter, dar încă nu e clar ce se întâmplă în cazul angajaților care nu îndeplinesc „norma” de 40 de ore pe săptămână și nici a celor care o depășesc. Potrivit actualei legi privind salarizarea, munca suplimentară e compensată doar cu zile libere, fără să se țină cont că sâmbetele și duminicile ar trebui plătite dublu. În urma multor critici aduse de artiști, ministrul a precizat normele sunt obligatorii doar pentru instituțiile de spectacol care se află în subordinea Ministerului Culturii, în cazul Timișoarei – teatrul național și opera – nu și cele aflate în subordinea primărilor sau a consiliilor județene.
