Romanul „Mara” al scriitorului Ioan Slavici, născut la Șiria, care prezintă în paginile cărții, pe lângă destinele personajelor, multe detalii din viața de la sfârșitul secolului al XIX-lea din zona Lipovei, a fost sursă de inspirație pentru un nou traseu cultural-turistic, căci multe clădiri de epocă păstrate până astăzi, reînvie vremurile în care a trăit și a scris autorul.
Datorită lor și a paginilor în care Slavici descrie meleagurile natale, povestea Marei trăiește și astăzi în locurile în care și-a depănat viața.
„Drumul Marei” reconstituit pe o hartă
Locuri semnificative și clădiri emblematice din Lipova imortalizate de Slavici, care s-au păstrat până astăzi, dar și epoca de atunci, cu tradițiile ei și ocupațiile personajelor din roman, poate fi reconstituită acum și cu ajutorul unei hărți interactive, un proiect denumit „Drumul Marei”, inițiat de Oviduța Berindei, din dorința de a promova orașul, cu multe monumente valoroase, dar prea puțin cunoscute.
Harta, disponibilă pe www.drumulmarei.ro, a căutat să realizeze o îmbinare între geografia acestor locuri, așa cum este ea descrisă în romanul lui Slavici, și edificiile de patrimoniu care pot fi văzute în oraș.
Basilica Maria Radna, podul de peste Mureș sau bazarul turcesc, imortalizate în povestea Marei
Punctul de plecare al traseului este mănăstirea Maria Radna, menționată în roman, un important lăcaș spiritual al orașului și nu numai. Piatra de temelie a actualei biserici a fost pusă în 1756, fiind și astăzi așa cum a cunoscut-o Slavici. Cercetările profesorului arădean Dorel Bacoș – realizatorul unei prime hărți – au permis și identificarea locului în care s-a aflat casa Marei, la poalele dealului pe care a fost ridicată mănăstirea, și nu departe de aceasta, vechea piață a orașului.
Un alt loc căruia Slavici i-a dedicat mai multe pagini este vechiul pod peste Mureș, cu atmosfera de altădată, când locul era un important vad comercial, cu plutele care străbăteau râul și carele care traversau podul, Mara însăși fiind o văduvă întreprinzătoare care vindea diferite mărfuri la Lipova, Radna și Arad. Nu departe de podul construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu o lungime de 144 de metri, se afla Sărăria, locul în care era depozitată sarea adusă de luntrași pe Mureș, orașul fiind descris în roman ca un târg înfloritor de pe malul Mureșului, unde se întâlneau drumurile dintre Ardeal și Banat.
Nu departe de pod se afla Mănăstirea Maicii Aegidia, școală confesională catolică de gospodărire pentru fete, corpurile acesteia fiind acum sediile spitalului și al liceului „Atanasie Marienescu”.
În centrul orașului se păstrează și bazarul turcesc, singurul din România, care, chiar deteriorat, figurează în catalogul monumentelor turcești din întreaga lume, căci păstrează caracteristicile edificiului din epoca în care Lipova s-a aflat sub stăpânire otomană. În bazar se aflau măcelăria lui Hubăr și cojocăria lui Bocioacă, din vremea lui Slavici.
Asociația Lipova Civică a editat o broșură detaliată cu „Drumul Marei”, a plasat panouri informative, a organizat mai multe excursii, și totodată așteaptă sugestii pentru a completa traseul turistic și a atrage cât mai mulți vizitatori.
Biserica ortodoxă, un monument de importanță națională
Cei care ajung la Lipova nu trebuie să rateze vizitarea vechii biserici ortodoxe cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric de importanță națională a cărui construcție a început în secolul al XIV-lea, ulterior fiind refăcută în mai multe etape.
În biserica recent restaurată timp de șase ani cu materiale și tehnici tradiționale și resfințită în toamna anului 2024 se păstrează pictura zugravului Nedelcu din secolul al XVII-lea, dar și fresce datate de istoricul Nicolae Iorga în jurul anului 1500, precum și iconostasul pictat de celebrul pictor bisericesc Ștefan Tenețchi, în secolul al XVIII-lea. Sculptura iconostasului și mobilierul de lemn al bisericii, admirabil restaurat, a fost meșterit în prima jumătate a secolului trecut de sculptorul bănățean N. Busuioc. În curtea bisericii se păstrează vechile clopote și mormintele unor importanți slujitori ai acesteia.
Atmosferă de epocă în casa Sever Bocu
Casa care i-a aparținut ilustrului om politic Sever Bocu, membru al Partidului Naţional Român şi apoi al Partidului Naţional Ţărănesc, a fost construită la sfârșitul secoluui al XVIII-lea și este un important edificu al orașului care merită vizitat. Imobilul găzduiește astăzi muzeul orașului dar în interior se mai pot vedea camerele decorate cu o deosebită eleganţă, cu obiecte de valoare care i-au aparținut lui Sever Bocu, precum candelabrele de cristal şi sticlă de Murano, minunatele sobe de teracotă şi porţelan, şemineul din marmură de Carrara, tapiseria pereţilor, parchetul de lemn cu superbele intarsii, oglinzile vieneze şi decoraţiunile cu foiţă de aur.
Sever Bocu şi-a sfârşit zilele în închisoarea de la Sighet iar în anii postdecembriști, la intrarea în biserica ortodoxă a fost îngropată o urnă cu pământ adusă din cimitirul săracilor de la Sighet, unde fusese îngropat Bocu, și o parte din cenușa soției sale, Marilena, care a încetat din viață la Geneva.
