Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a prezentat o analiză a listei publicate de ANAF, cunoscută în spațiul public drept „lista rușinii”, care arată că din totalul celor 42.302 contribuabili incluși, peste 5.400 înregistrează datorii de peste un milion de lei fiecare, valoarea cumulată depășind 59 de miliarde de lei (aproximativ 11,6 miliarde de euro).
Potrivit reprezentaților fundației, deși concepută ca un instrument de transparență, lista este, în forma publicată în prezent pe site-ul ANAF, imposibil de utilizat și ineficientă. Aceasta cuprinde peste 2.700 de pagini de contribuabili ordonați alfabetic, fără posibilitatea de filtrare după criterii relevante și fără informații esențiale, precum data scadenței obligațiilor, stadiul executării silite sau șansele reale de recuperare a creanțelor. Un exemplu din această listă îl reprezintă firma Italia Tobacco Production SRL, care figurează cu o datorie la bugetul de stat de aproximativ 300 milioane de euro, bani pe care ANAF nu îi va mai putea recupera niciodată, deoarece firma se află în faliment. Lista nu reflectă situația reală a debitorilor și nu contribuie efectiv la creșterea gradului de colectare, pierzându-și utilitatea în raport cu scopul declarat.
La o întâlnire avută cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală, FACIAS a subliniat necesitatea reformării modului de prezentare a informațiilor privind marii datornici, dar mai ales urgența accelerării și eficientizării procesului de recuperare a creanțelor.
Totodată, a propus și adoptarea unor măsuri concrete pentru prevenirea acumulării de datorii, inclusiv instituirea unui „Executor General”, cu atribuții în monitorizarea și intervenția operativă în cazul creanțelor restante, în special al celor mai vechi de 180 de zile, arătând că dincolo de disfuncționalitățile administrative, cadrul legislativ actual favorizează în mod evident persoanele juridice în detrimentul persoanelor fizice, prin mecanisme care permit suspendarea executării silite și amânarea recuperării creanțelor. Astfel, acte normative precum Ordonanța Guvernului nr. 6/2019, Legea nr. 239/2025, Legea nr. 85/2014 privind insolvența și Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ creează posibilitatea restructurării, eșalonării sau suspendării executării obligațiilor fiscale. În practică, aceste mecanisme conduc frecvent la situații în care statul devine creditor de rang inferior, iar recuperarea creanțelor este întârziată sau chiar compromisă. În schimb, persoanele fizice sunt executate silit de îndată, în timp ce companiile cu datorii de milioane de euro la buget beneficiază în continuare, de facilități fiscale își desfășoară nestingheriți activitatea.
Reprezentanții administrației centrale au transmis că vor iniția demersuri pentru ca lista să fie actualizată prin includerea unor informații relevante și introducerea unor criterii de filtrare care să ajute la sporirea transparenței și să contribuie efectiv la creșterea gradului de colectare a creanțelor la bugetul de stat.
