Născut la Târgu – Mureș, Csaba Sánta este o figură binecunoscută în scena muzicală din Timișoara. Contrabasistul din Filarmonica „Banatul” a ajuns la Timișoara la facultate și nu-și imaginează viața fără muzică.
„Nu-mi închipui o viața fără muzică. Muzica înseamnă totul pentru mine. Și când fac altceva îmi vine o melodie în cap. Pasiunea mea pentru muzică vine din familie. Bunica avea un pickup. Ascultam muzică duminica în familie. Am început să cânt la acordeon. Apoi am făcut vioară și pian la Târgu Mureș. Am ajuns la contrabas pentru că era nevoie. A fost o oportunitate să cânt în orchestră. La vioară erau mulți așa că m-am orientat la contrabas”, spune artistul.
Primele sale concerte din Timișoara au avut loc la defunctul club de jazz Pod 16 într-o perioadă muzicală în care Timișoara avea o efervescență artistică aparte.
„Primele mele cântări din Timișoara au fost prin 1998 sau 1999, cu Liviu Butoi, la Pod 16. Legendarul club de jazz unde a călcat până și Brian May. Acolo am cunoscut oameni senzaționali și a început drumul meu profesionist. Am învățat mult de la Liviu Butoi, Tony Kuhn, Ionuț Dorobanțu și alții. Am avut și o trupă de blues cu Thomas Strumberger, Blue Note. Erau vremuri frumoase, se cânta peste tot”, spune Csaba Sánta.
De-a lungul anilor, dincolo de activitatea sa la Opera Națională și Filarmonica Banatul, Csaba a colaborat cu o serie de muzicieni printre care se numără Eddie Neumann, Sebastian Spanache sau Luca Dragu.
„Cu Sebastian Spanache am avut o colaborare pe o perioadă lungă.
Practic trio-ul Sebastian Spanache din care mai făcea parte și Radu Pieloiu s-a născut în urma unui demo pe care l-am făcut pentru o audiție necesară pentru a cânta pe vase de croazieră. Unde am cântat și a fost o experiență grozavă. Colaborez cu Luca Dragu, un artist de care îmi place foarte mult. E un artist în care am încredere, cred va face carieră, e original, fresh și are un mesaj. Cel mai nou proiect este FOGH, cu Francis și Bogdan. Proiectul s-a născut în urma unor jam-session-uri care au avut loc la Nemesis Art Club. Cu FOGH dorim să facem ce știm noi mai bine. Pe direcția funk, soul”, spune Csaba Sánta.
În ceea ce privește scena muzicală locală, artistul este de părere că publicul care vine la concertele organizate de Filarmonica Banatul este împărțit în melomani adevărați și oameni care vor să fie văzuți neapărat acolo.
„Din păcate există mainstream și la concertele cu muzică clasică. Unii vin să fie văzuți, alții pentru că sunt melomani. Unii chiar știu la ce vin. La concertele mai bune… cu ghilimele, adică cele cu vedete, vine mai multă lume. Observ că în general artiștii noștri români nu mai au valoare în fața publicului. Dar… dacă ești român și ai activitate dincolo de granițe, lumea te consideră mai bun. Eu sunt fidel publicului underground. Îmi plac oamenii care nu fac parte din sistem. Oamenii care fac muzică din pasiune adevărată. Nu din obligație și fiindcă este un job. Da, pentru mine muzica este și un job. Din fericire. Așa s-a nimerit. Dar este și pasiune”, a adăugat artistul.
