Organizația județeană a Partidul Național Liberal Timiș a organizat astăzi o conferință de presă în care a anunțat acceptul comunelor Mașloc și Fibiș pentru inițierea procedurilor de fuziune administrativă, în contextul demersurilor de reformă administrativ-teritorială susținute la nivel județean de Consiliul Județean Timiș.
La conferință au participat președintele PNL Timiș, Marilen Pirtea, secretarul general al organizației, Alin Popoviciu, vicepreședintele CJT și primarul comunei Mașloc, Ionel Lupu, precum și primarul comunei Fibiș, Dorel Carcea.
Contextul reformei administrative
Președintele PNL Timiș, Marilen Pirtea, a declarat că reforma administrativă este „o temă foarte importantă pentru România”, arătând că este necesară o eficientizare a administrației locale.
„3% din PIB-ul României trece prin zona administrativă, prin administrațiile locale, în timp ce media europeană este undeva la 1,5%. Transferurile de la bugetul de stat ajung la aproximativ 80% din bugetele locale, comparativ cu media europeană de 50%. De la aceste date plecăm și de la necesitatea unei regândiri administrative”, a afirmat Pirtea.
Acesta a precizat că, în urma discuțiilor cu premierul, în prezent nu există un acord politic ferm pentru o reorganizare administrativă la nivel național, motiv pentru care este nevoie de dialog în cadrul coaliției de guvernare.
„Ceea ce facem acum la nivelul județului Timiș este un prim pas, lăudabil, dar cred că este necesar un demers legislativ clar, unitar, la nivel național, care să ducă la astfel de reorganizări administrative”, a mai spus liderul PNL Timiș.
Economii estimate la 3 milioane de lei anual
Ionel Lupu, primarul comunei Mașloc, a explicat că inițiativa are la bază considerente administrative și bugetare.
„Cred că eu și colegul meu am demonstrat voință și, poate, curaj.
Am făcut calcule și vom realiza economii substanțiale la buget prin această fuziune. În localitățile noastre, economiile sunt estimate la aproximativ 3 milioane de lei pe an”, a declarat Lupu.
El a precizat că în prezent cele două primării au aproximativ 50 de angajați, iar numărul acestora va fi redus cel puțin la jumătate după fuziune.
„Sigur că, prin fuziune, se vor pierde anumite locuri de muncă. Economiile inițiale vor fi pe resursa umană, apoi vor urma economii din servicii”, a adăugat acesta.
Potrivit primarului, demersul ar urma să intre în vigoare din 2028, nu în timpul actualului mandat, iar referendumul pentru validarea fuziunii ar putea fi organizat în toamnă. Mașloc și Fibiș au mai funcționat ca o singură comună până în 2004.
Acces mai facil la fonduri europene
Secretarul general al PNL Timiș, Alin Popoviciu, a subliniat că un alt argument important îl reprezintă capacitatea de atragere a fondurilor europene.
„Comunele sub 2.000 de locuitori atrag tot mai greu fonduri. Comunele mai mari, peste 5.000 de locuitori, au șanse mai mari de finanțare. Noi suntem aproape de 5.000 de locuitori”, a declarat Popoviciu.
Acesta a menționat că noua comună ar putea purta denumirea Fibiș-Mașloc sau Mașloc-Fibiș și că actualele mandate ale aleșilor locali rămân valabile până în 2028.
„Este un act de voință bilaterală în această fază. Pe viitor, ar fi bine să existe un cadru legal clar, pentru că nu întotdeauna voința politică coincide cu necesitatea eficientizării administrative”, a mai spus Popoviciu.
El a adăugat că, la nivelul PNL Timiș, aproximativ opt primari și-ar dori fuziuni similare, însă multe dintre discuții implică localități conduse de primari ai Partidul Social Democrat, fiind necesar un dialog în cadrul coaliției.
Pașii următori
Reprezentanții PNL Timiș au precizat că, în cazul aprobării prin referendum în ambele comune, CJT ar putea acorda un sprijin financiar pentru susținerea procesului, chiar dacă procedura administrativă de fuziune va dura.
Potrivit acestora, demersul face parte dintr-o inițiativă mai amplă de reorganizare administrativ-teritorială, iar perioada până în 2028 ar urma să fie utilizată pentru testarea voinței locale, în perspectiva unei eventuale legi naționale care să reglementeze unitar astfel de fuziuni, cu aplicare posibilă din 2029.
