Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara, a susținut astăzi o conferință de presă amplă în care a abordat teme legate de reorganizarea administrației publice, bugetul local, investițiile majore, jocurile de noroc, orientarea strategică a orașului, relația cu Consiliul Județean Timiș, dar și situația managementului spitalelor municipale.
Reformă administrativă: reducere totală de 40% a personalului
Una dintre temele centrale a fost reorganizarea aparatului administrativ. Potrivit primarului, noua normă privind reducerea grilei maxime de posturi impune o scădere cu 30% față de plafonul permis anul trecut. În 2023, primăria a operat deja o reducere de 10%.
„Raportat la ce a fost acum trei-patru ani, ajungem la o reducere totală de 40% pe care Primăria Timișoara a realizat-o în mod succesiv. Și o vom face și în continuare”, a declarat Fritz.
Edilul a precizat că instituția funcționează în prezent cu aproximativ 10% sub pragul maximal anterior, ceea ce presupune o nouă reducere de aproximativ 20% în perioada următoare.
Concret:
- Aproximativ 80 de posturi vor fi desființate la poliția locală, aproape jumătate fiind ocupate;
- Aproximativ 150 de posturi vor fi eliminate din cadrul primăriei, majoritatea ocupate.
Primarul a recunoscut impactul asupra angajaților: „Știu că aceasta este o veste proastă pentru unii colegi (…). Vom încerca să facem acest proces cu mult respect pentru angajați și funcționari”.
El a subliniat însă că reorganizarea vine într-un moment în care investițiile orașului sunt de cinci ori mai mari decât în urmă cu câțiva ani, iar atribuțiile administrației s-au extins.
„Ambiția noastră este să funcționăm chiar mai bine decât acum, să folosim această provocare pentru a face instituția mai performantă și mai productivă și să îmbunătățim calitatea serviciilor publice”, a afirmat Fritz, menționând că digitalizarea și analiza performanței vor sta la baza deciziilor privind posturile păstrate.
Jocurile de noroc: interdicție propusă în jurul școlilor
În ceea ce privește fenomenul jocurilor de noroc, Dominic Fritz a prezentat date potrivit cărora în Timișoara există în prezent 173 de locații autorizate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, iar aproximativ trei sferturi dintre acestea se află la mai puțin de 500 de metri de o unitate de învățământ.
„Cred că jocurile de noroc sunt un flagel pentru societatea noastră. Distrug familii, inclusiv familii timișorene. Sunt un pericol mare, mai ales pentru tineri și copii”, a declarat edilul.
Primarul a anunțat că va propune consiliului local interzicerea autorizării jocurilor de noroc în proximitatea școlilor și restrângerea activității la perimetre clar delimitate. Potrivit acestuia, Primăria se află în prezent în proces de identificare a acestor străzi, urmând să fie stabilite „două, maxim trei” astfel de zone în care activitatea să fie permisă.
Aceste perimetre ar urma să fie situate exclusiv în zone industriale, cu puține sau fără locuințe, pentru a limita expunerea populației și a minorilor la astfel de activități.
Edilul a subliniat că măsura se va aplica în limitele legii și că autorizațiile deja emise nu pot fi retrase înainte de expirare, însă reînnoirea lor va fi posibilă doar în noile zone stabilite. Tranziția ar putea dura până la un an.
Totodată, primarul a precizat că noile reglementări locale ar putea afecta inclusiv agențiile aparținând Loteria Română în care funcționează aparate de tip slot-machine („păcănele”), dacă acestea se află în afara viitoarelor perimetre autorizate.
Bugetul Timișoarei: risc de pierdere a 60 de milioane de lei
În plan financiar, primarul a explicat că discuțiile de la nivel guvernamental privind reducerea deficitului la 6% pot afecta semnificativ bugetele locale.
Varianta analizată presupune ca veniturile din declarația unică (profesii liberale, notari, avocați etc.) să fie direcționate integral către bugetul de stat, în loc de 63% către unitățile administrativ-teritoriale.
Pentru Timișoara, impactul ar fi de aproximativ 60 de milioane de lei anual.
„Nu vorbim despre transferuri de la bugetul de stat la nivel local, ci invers.
Ce câștigă oamenii aici și ce produce activitatea economică aici merge parțial la București, dar trebuie să se întoarcă în primul rând în comunitatea locală”, a explicat edilul.
Primarul a afirmat că încearcă să evite o scădere a bugetului, însă nu se mai pot anticipa creșteri anuale de 10-15% ca în anii precedenți.
Investiții majore: peste 200 de milioane de euro
Fritz a anunțat că anul în curs va fi unul al șantierelor, cu proiecte noi în valoare de peste 200 de milioane de euro, pe lângă cele deja în execuție.
Printre proiectele menționate se numără: finalizarea Stadionului Eroii Timișoarei și a Pasajului Solventul, regenerarea urbană din Piața Traian (34 milioane euro, 6 hectare), Podul Muncii și Pasajul Polonă (peste 11 milioane euro), retehnologizarea a 30 km de infrastructură în nouă cartiere (50 milioane euro, majoritar fonduri europene), proiecte aflate în evaluare: Strada Gării, Podul Solventul, regenerarea pe bulevardul Mocioni, Podul de la ISHO și Magistrala Verde pe Calea Șagului.
„Vor fi deranj, nervi, sper cât mai puțin praf, dar sunt investiții extrem de importante care schimbă felul în care ne mișcăm în Timișoara”, a transmis Fritz.
Reorientare economică: industria de apărare
În contextul crizei din automotive, primarul a anunțat demersuri pentru atragerea investițiilor din industria de apărare, menționând că în România urmează să fie semnate contracte de peste 9 miliarde de euro pentru înzestrarea armatei, cu obligații de producție locală de 60-70%.
„Timișoara vrea să profite de această oportunitate. Avem forță de muncă calificată, o industrie puternică și o poziție geografică avantajoasă”, a explicat Dominic Fritz.
Totodată, edilul a vorbit despre consolidarea diplomației orașului prin continuarea Timișoara City Summit și un parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe.
Disputa privind preluarea unor obiective degradate
În final, primarul a comentat scrisoarea transmisă de Consiliul Județean Timiș, condus de Alfred Simonis, prin care instituția își exprimă intenția de a prelua temporar patru obiective din Timișoara pentru a le reabilita: Baza Uszoda, Ceasul Floral, Grădina de Vară și cinematograful Capitol, Ștrandul Termal.
Primarul a respins ideea preluării, susținând că administrația județeană are propriile investiții restante și l-a caracterizat ironic pe președintele CJ drept un „batman administrativ”, sugerând că acesta încearcă să intervină punctual în proiecte ale municipiului, în loc să își concentreze resursele pe obiectivele aflate în responsabilitatea directă a județului.
„Consider că județul are suficiente provocări proprii. Doar în Timișoara, de exemplu, curtea Muzeului de Artă sau sediile bibliotecii județene au nevoie de investiții serioase. Acolo aș începe. Și după ce toate problemele județului s-au rezolvat, Atunci mai putem să discutăm dacă să le dau și eu de lucru aici, la Timișoara”, a declarat primarul.
Managementul spitalelor: clarificări și perspective
În cadrul conferinței, Dominic Fritz a abordat și situația managementului Spitalului Victor Babeș, unitate medicală-cheie în perioada pandemiei COVID-19. Edilul a explicat că, la preluarea mandatului, toți cei trei manageri de spitale erau membri PNL, și a respins acuzațiile de politizare.
„Numirile pe care eu le-am făcut la nivel de manager nu au fost politice. Toate cele trei spitale au avut o perioadă de reașezări și acesta a fost motivul pentru care, în mijlocul acestor schimbări, nu am vrut să organizez un concurs. Dar cu siguranță nu am de gând ca aceste interimate să rămână la nesfârșit”, a subliniat edilul.
Fritz a explicat că mandatul actual la Victor Babeș expiră la sfârșitul lunii martie, perioadă în care va analiza dacă unitatea va rămâne spital de sine stătător sau va fuziona cu Spitalul Municipal pentru a crea sinergii și a îmbunătăți calitatea actului medical. Edilul a subliniat că este important ca oamenii din conducere să împărtășească aceeași viziune și a menționat că spitalul este apreciat pentru activitatea sa, iar managerul actual, Cristian Oancea, a realizat o muncă bună.
Primarul a mai afirmat: „Există și alte idei, cum ar fi transformarea într-un institut național, pe care nu le împărtășesc. Mandatul actual expiră la sfârșitul lunii martie și voi anunța decizia privind numirea după evaluarea atentă a opțiunilor”.
