Născut la Periam în 1930, cunoscutul sculptor Victor Gaga a fost fiul lui Paul Gaga, ardelean din Sălaj, delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. I-a plăcut din copilărie să cioplească lemnul şi piatra, dându-le diferite forme, iar biserica din satul bunicilor săi, cioplită în lemn de Horea, unul din capii răscoalei de la 1784, a fost o adevărată sursă de inspiraţie.
După absolvirea liceului, cel care avea să devină o personalitate marcantă a artei româneşti, unul din cei mai importanţi sculptori contemporani, a studiat, între 1950 şi 1956, sculptura la Institutul de Arte plastice „Ion Andreescu” din Cluj, unde a avut profesori prestigioşi, şi l-a absolvit cu calificativul „Magna cum laude”. A refuzat postul de asistent care i s-a propus la institut şi a venit la Timişoara, unde a deschis un atelier de sculptură într-o sală a unei şcoli de construcţii.
După doi ani, a ajuns profesor la liceul de arte plastice, devenind apoi lector la facultatea de desen. A făcut numeroase călătorii de studii în Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Elveţia, Germania, Italia, Iugoslavia, Polonia, Ungaria, URSS, Japonia, participând cu lucrări la diverse expoziţii şi târguri internaţionale de artă contemporană.
Lucrări de artă în întreaga lume
Debutul său oficial în sculptură a avut loc în anul 1954, în perioada studenţiei, cu lucrarea „Lupta lui Ştefan cel Mare cu turcii la Podul Înalt”, care se află acum la muzeul militar din Bucureşti. Cele mai multe lucrări ale sale sunt cioplite în lemn, dar este şi autorul unor remarcabile lucrări din piatră. A fost atras cu deosebire de teme istorice şi de portretistică încă din anii studenţiei, dar şi de simbolizarea, în artă, a unor aspiraţii umane sau a unor mituri. Printre personalităţile culturale şi politice marcante cărora le-a dăltuit chipul se numără Dimitrie Ţichindeal, Eftimie Murgu, Mihai Eminescu, Traian Vuia, Ioan Slavici, Ion Vidu, Emil Racoviţă, Iuliu Maniu sau Corneliu Coposu.
A participat la mai multe saloane oficiale din Bucureşti, Cluj şi Timişoara, la expoziţii colective din numeroase oraşe ale ţării şi la expoziţii de artă românească la Torino, Belgrad, Novi Sad. Tot în străinătate, a avut mai multe expoziţii personale în galerii celebre din câteva oraşe elveţiene. Lucrări realizate de Victor Gaga se află în colecţii particulare din oraşe româneşti dar şi în numeroase localităţi elveţiene, în Anglia, Germania, Italia, S.U.A., Grecia, Israel, Norvegia, Olanda, Austria, Canada, Japonia sau Polonia.
Lucrări de artă monumentală
Opera lui Victor Gaga, modernă şi plină de originalitate, e de-a dreptul impresionantă. Este autorul a numeroase lucrări de sculptură monumentală care pot fi văzute astăzi în Timişoara şi nu numai. Monumente au mai fost ridicate la Reşiţa, Lugoj, în localităţile Stamora-Moraviţa, Căpâlnaş, Guruslău – un monument omagial pentru Mihai Viteazul care este cea mai reprezentativă operă a sa – sau Moldova Nouă. Multe lucrări ale lui Victor Gaga se găsesc în muzeele de artă din întreaga ţară.
Printre lucrările aflate în spaţii publice timişorene se numără „Fântâna Martirilor”, aflată în scuarul din spatele grădinii de vară „Capitol, bustul lui Corneliu Coposu, între podurile Michelangelo şi Decebal, efigia lui Sever Bocu, montată la intrarea în Universitatea de Vest, Monumentul Eroilor Neamului din Calea Şagului, închinat celor care au căzut în luptele din cel de-al doilea război mondial, placa comemorativă Sorin Titel, amplasată pe casa din str. Eminescu nr. 7 în care a locuit scriitorul în anii ’60.
Premii şi distincţii pentru Victor Gaga
Victor Gaga a fost distins cu numeroase premii şi medalii, printre care premiul II pentru sculptură al Uniunii Artiştilor Plastici din România, „Meritul Cultural al României” clasa a V-a.
Marele premiu al Salonului Naţional de Sculptură Mică. În anul 2000 i s-a conferit „Ordinul Naţional pentru Merit”, pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii, a fost preşedintele filialei timişorene a UAP.
S-a stins din viaţă în 2003, iar monumentul său funerar a fost realizat de un alt sculptor care şi-a pus amprenta asupra artei timişorene, Ştefan Călărăşanu. O placă în memoria sa a fost aşezată pe fatada imobilului ridicat de clubul de canotaj „Regatta” de pe malul Begăi, unde, timp de 47 de ani, şi-a avut atelierul.
Surse foto: banaterra.eu, memorialulrevolutiei.ro, transilvaniareporter.ro, ciprianchirileanu.blogspot.com
