Florica Chiriţă, preşedintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, a explicat la PRESSALERT LIVE de ce nu crede că nici anul viitor nu va fi o problemă foarte mare în mediul economic, cel puţin în privinţa judeţului Timiş, care continuă să aibă cifre bune. Şefa CCIAT s-a arătat în schimb dezamăgit de comunicarea şi presiunea pusă de autorităţi pe oamenii de afaceri, care practic susţin un aparat supraîncărcat la stat.
„Situaţie de tensiune pe mediul de afaceri probabil va fi, dar noi ne-am obişnuit de câţiva ani să auzim acest lucru. Că anul următor o să fie un an dezastru. Aşa cum în 2023 ne spuneau că 2024 o să fie un an în care firmele… Sigur că depinde foarte mult de cine conduce, de ce guvern avem, pentru că oamenii de afaceri, ce-şi doresc cel mai mult? Stabilitate fiscală. Ei, dacă avem un guvern, cineva căruia putem să-i adresăm întrebări, să-i spunem dorinţele noastre, sigur că lucrurile se vor îmbunătăţi. Din punctul meu de vedere, nu cred, cum nu am crezut nici anul trecut, că se vor întâmpla lucruri care vor face ca oamenii de afaceri să fie mai puţini sau investitorii străini să plece. Şi uitaţi că s-a adeverit. Dacă anul trecut toată lumea paria că o să fie mai puţine societăţi comerciale, că o să dea faliment, mă rog… Vă spun câteva cifre din ceea ce urmează ca top al firmelor pe care-l avem noi. Pot să vă spun că la Registrul Comerţului sunt înmatriculate cu patru mii şi ceva de societăţi mai mult. Şi-au depus bilanţul cu 1025 de firme mai mult. Contează, pentru că la nivel naţional sunt cu 20.000 de societăţi mai multe care şi-au depus bilanţul.
Noi avem o mare problemă la nivel de cine depune bilanţul la ANAF şi căte societăţi sunt înmatriculate la Registrul Comerţului. La noi în Timiş sunt înmatriculate 57 de mii societăţi şi şi-au depus bilanţul 38.614. Nu pot să dau nume de firme… Trei firme care erau foarte mari nu şi-au depus bilanţul. Pe vremuri, când Registrul Comerţului era la Camera de Comerţ acest lucru nu se întâmpla pentru că noi le concentrăm. La ANAF vedem că sunt activi, ei sunt activi…”, a spus Florica Chiriţă.
În ceea ce priveşte ce doresc cei din mediul de business de la guvernanţi, şefa CCIAT a răspuns: „De fiecare dată spun, predictibilitatea fiscală. E cel mai important lucru. Nu există asta… în afară de asta, sumele care vin să îngreuneze activitatea omului de afaceri. Impozitele, taxele şi aşa mai departe. Dar de ce nu vorbim şi de ceea ce înseamnă reorganizarea administrativă. De ce nu vorbim că noi din 2020, camerele de comerţ, sistemul cameral. Am făcut un material ce susţine că din 41 de judeţe, zicem şi Bucureştiul, să rămână la nivel de câte curţi de conturi sunt, să rămână 15. Omul de afaceri suferă de la toată susţinerea bugetarilor, şi aici vă rog să nu mă înţelegeţi greşit, apreciez educaţie, sănătate, sunt obligatorii, oamenii aceea merită să stea acolo, dar haideţi să ne uităm la administrativ. Haideţi să ne uităm la comune, la sate, la judeţe, municipii, care au preşedinte, vicepreşedinţii, da, doi, au secretare, nu mai spun, tot aparatul. Cine susţine acest aparat? Bugetarii? Îl susţine mediul de afaceri. L-am cocoşat cu toate cheltuielile astea. Cu sumele astea, sunt foarte foarte mari. De ce oare Bucureştiul are atâtea primării? Mă rog, treaba lor, ei ştiu. O primărie plantează pomi, alta îi dă jos. Nu ne mai luăm de faptul că, ştiţi că fiecare primar, ca să dovedească că lucrează, să dovedească că a făcut ceva, face o sală de sport, o grădiniţă, dar în grădiniţa aia câţi copii sunt? Aici facem o greşeală mare, sunt oraşe unde nu avem şi sunt comune, sate, unde nu sunt copii. Haideţi să luăm o sală de sport. Am făcut o sală cu 1 milion de euro. Cine merge acolo în comuna aia? Spun asta pentru că, dacă ar fi pe fonduri europene, ok, hai, au făcut ceva. Dar nu, sunt banii care vin de la agenţii economici. Şi asta, pe lângă faptul cum ziceam, taxe, impozite, fiscalitate, toate îi împovărează. Şi sigur că asta se luptă să supravieţuiască, dar iată că omul de afaceri ştie să se reinventeze. Ce ne doare pe noi foarte mult e faptul că stăm cu balanţa negativă la nivel naţional. La nivel de judeţ Timiş suntem cu balanţa pozitivă, depăşim multe judeţe. Noi suntem pe plus, aproximativ patru sute de mii de euro, exportul faţă de import. Noi stăm foarte foarte bine, cum stăm la toţi indicativii economici pe care-i avem. Suntem pe locul 2 privind investiţiile străine. Suntem pe locul 2 privind exporturile. Suntem pe 3 privind importurile. Avem cu ce să ne lăudăm motorul 2 al economiei este aici în Timiş.
Dar la nivel de ţară nu pot să spun că firmele toate stau bine. Sau nu pot să spun ce le-ar lipsi sau ce le lipseşte. Lipseşte producţia autohtonă. Dacă ne uităm puţin la importuri la nivel naţional, chiar şi în Timiş. Se întâmplă următorul lucru, exportăm grâu şi importăm făină. Suntem deficitari complet în industria alimentară, în construcţii, fier beton, importăm fier beton. Se poate aşa ceva? (…) Să nu se înţeleagă că investiţia străină nu este importantă. Dacă ar pleca investitorii străini am închide lumina. Gata, s-a terminat! Indiferent ce spunem noi, că duc profitul. Nu contează, important e că dacă investitorii străini mâine pleacă din ţară, am închis lumina şi am terminat. Cam aşa stau lucrurile”.
Dorinţă la alegeri: preşedinte apropiat de mediul de afaceri
„Din punct de vedere al funcţiei pe care o ocup, este un profil şi din punct de vedere personal este altul. Preşedintele din punct de vedere al mediului de afaceri. În primul rând, că-mi place să merg pe exemple, nu faci deplasări în străinătate fără susţinătorii mediului economic, pentru că dacă Camera României merge cu preşedintele României, delegaţiile toate sau 90% în care pleacă, a fost plecat sau va pleca, de ce vrem să fim acolo. Nu vrem să fim ca păpuşile. Vrem să fim pentru că nivelul oamenilor de afaceri cu care ne întâlnim, că noi ne facem singuri, noi ajungem mai degrabă la un membru al guvernului din altă ţară, poate mai uşor decât Ministerul Afacerilor Externe. Pentru că ne ştim, vorbim, dar repet, nivelul oamenilor de afaceri care vin la întâlniri cu mediul de afaceri al nostru este altul când mergem. Eu nu pricep, nu trebuie să mergem cu acelaşi avion, sub orice formă, dar vă asigur că firmele care ar fi însoţit pe domnul preşedinte erau firme care erau bune din toate punctele de vedere. Şi nu erau firme care vor să se vadă şi să fie lângă preşedinte.
Din punctul meu de vedere trebuie să fie atent şi foarte aproape de mediul de afaceri. Are neunumărate pârghii pentru asta. Să înţeleagă Legea 365 a Camerei de Comerţ, să înţeleagă că suntem singura entitate care poate face lobby pe lângă autorităţile locale şi centrale şi comunicarea între noi şi ei trebuie să existe. Cum vă explicaţi, camerele de comerţ din România, inclusiv Camera României, nu mai au cuvânt de spus, în nicio hotărâre, nu are un cuvânt de spus, să nu detaliem că sunt multe, nu se poate aşa ceva. Camera României este cea care reprezintă mediul de afaceri. Poate să spun patronate, asociaţii, hai să vedem care mai are acest drept de a face lobby pentru administraţia locală şi centrală. Deci comunicarea cu mediul de afaceri, comunicarea cu guvernul României vizavi de mediul de afaceri trebuie să existe. Nu se poate ca reprezentantul Camerei de Comerţ, domnul preşedinte al Camerei naţionale să nu fie acolo unde se iau hotărâri de afaceri…”, a subliniat Florica Chiriţă nevoia de colaborare la nivel înalt.
„Eu cred că o face foarte bine domnul preşedinte Daraban, dar nu a existat până acum înţelegere. Au fost guverne care au fost apropiate de camere, dar noi efectiv nu am simţit asta. Sigur că ne doare şi că în momentul în care avem o problemă şi vrem să o rezolvăm la nivel de guvern, acolo dacă lucrurile ar fi înţelese, dacă cineva şi-ar fi apleca atenţia… eu cred că lucrurile ar sta altfel. Nu spun cu răutate. Sunt convinsă că există o problemă a necunoaşterii, nimeni nu-şi apleacă vederea spre noi. A fost domnul preşedinte Daraban, a fost şi-n comisii”, a mai spus Chiriţă.
Nici situaţia în Timiş nu pare un grozavă între mediul de afaceri şi autorităţi. „Aici, greu. Nu că nu ne-am înţelege bine. Vorbim de mandatul anterior, anii trecuţi. Au fost invitaţi la fiecare eveniment de-al nostru, au dat curs invitaţiilor noastre… Mai mult decât atât, sigur că avem mari probleme şi trebuie să spun: autorizaţii de construcţii, Primăria, aici ar trebui să fim noi liantul ăla care noi ne ducem pentru omul de afaceri şi rezolvăm, dacă el stă 9 luni după o autorizaţie. Nu mai vorbesc mai mult de concesiunea noastră. Noi, Camera de Comerţ, care îngreunează toate închirierile pentru centrul nostru de afaceri, că vin oamenii şi îşi închiriază Sala polivalentă să facă o expoziţie, închiriază sala nu ştiu care să facă conferinţa. Acum, în acest moment este un mare congres la noi pe IT, toate sălile sunt pline, ghiciţi, noi dăm, chiria noastră este peste Hotel Timişoara, oare de ce? Plătim 130.000 de euro concesiune. Oare în ce oraş se mai plăteşte concesiune? Niciunde!
Domnul primar ne-a înţeles, ne-a propus câteva variante, o să vedem, le calculăm şi noi. Dar pentru mine e o matematică de clasa a 2-a, dacă terenul e atâta şi eu dau jumătate din el, plătesc jumătate din concesiune. Mi se spune că dacă terenul din spate îl dau şi eu plătesc tot jumătate din sumă, e clar că dau ceva… altceva trebuie, sperăm ca anul acesta…”, a concluzionat preşedintele CCIAT.
