Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este o sărbătoare prăznuită pe 29 august, ultima mare sărbătoare înainte de începerea noului an bisericesc, pe 1 septembrie.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în familia preotului Zaharia, cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus Hristos, și a fost vestită tatălui său de îngerul Gavriil. O lungă perioadă din viața lui, în care s-a retras în pustie, nu este cunoscută, până când i s-a poruncit să predice pentru a pregăti poporul pentru venirea lui Iisus, pe care avea să-l descopere lumii ca pe Mesia și Fiul lui Dumnezeu prin botezul în apa Iordanului.
Potrivit Sfintelor Evanghelii, Ioan fusese întemnițat deoarece îl mustrase pe Irod pentru traiul nelegiuit cu Irodiada, soția fratelui său. La sfatul acesteia, fiica ei, Salomeea, al cărei dans la ospățul dat pentru sărbătorirea zilei de naștere a lui Irod plăcuse foarte mult oaspeților și mai ales sărbătoritului, ceruse să fie răsplătită cu capul lui Ioan. Irod i-a făcut pe plac și i-a adus capul lui Ioan Botezătorul pe o tipsie. De-a lungul veacurilor, capul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat, el având cele mai multe zile de prăznuire în calendarul ortodox.
Potrivit tradiției, acesta a fost îngropat într-un vas de lut la Ierusalim, în muntele Eleonului, unde a stat ascuns până când a fost descoperit de un monah care a dorit să zidească acolo o chilie și o bisericuță, dar când a simțit că i se apropie sfârșitul, l-a îngropat în același loc în care îl găsise. A fost găsit apoi de doi călugări și a ajuns în grija unui monah care, înainte de a fi trimis în exil, l-a îngropat din nou într-o peșteră în apropierea căreia avea să fie ridicată o mănăstire, fiind aflat, printr-o minune, de starețul mănăstirii. A fost din nou îngropat în perioada iconoclastă iar în anul 860, în vremea împăratului Mihail, a fost regăsit și adus la Constantinopol, aceasta fiind ultima aflare a cinstitului cap. Se spune că acum capul este păstrat în Marea Moschee din Damasc, considerată al patrulea loc sfânt al Islamului, musulmani şi creştini rugându-se împreună pentru a cere ajutorul Sfântului Ioan Botezătorul.
În 29 august, la mănăstirea Șag-Timișeni, care are hramul „Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”, slujba de vecernie din 28 august a fost urmată de o noapte de priveghere, în dimineața zilei următoare au fost aduse moaștele Sfântului Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova – un vestit preot misionar în Banat în secolul trecut, care a întemeiat mănăstirea Timișeni și a înnoit viața monastică de la Săraca, Partoș și Vasiova – iar după Sfânta Liturghie Arhierească are loc prezentarea tomosului de canonizare și a icoanei Sfântului Cuvios Calistrat.
Această sărbătoare este zi de post, pentru a o deosebi de cea a ospățului dat de Irod și pentru a cinsti cumpătarea vieții pe care a dus-o Sfântul Prooroc Ioan. Potrivit credinței din popor, în această zi nu trebuie folosit cuțitul, toate merindele fiind rupte cu mâna, și nu trebuie mâncate fructe sau legume de formă rotundă.
