Licitaţia organizată de Consiliul Judeţean Timiş pentru spaţiile de la Bastionul Theresia nu atrage firme interesate să ocupe spaţiile renovate cu fonduri europene. Pentru astăzi era anunţată o nouă sesiune pentru închirierea locaţiilor rămase libere. În plenul CJT, reprezentanţii instituţiei au anunţat că nimeni nu a cumpărat caietul de sarcini. În aceste condiţii, singurul lucru care-i rămâne comisiei este să stabilească un nou termen pentru licitaţii. Preşedintele CJT, Constantin Ostaficiuc, a anunţat că „vom merge înainte cu licitaţiile până când vom închiria toate spaţiile de la Bastion”.
O soluţie ar fi scăderea preţurilor de închiriere. Pentru spaţiile rămase s-a propus ca să ajungă la ONG-urile din oraş. Totul a pornit de la propunerea consilierului judeţean Viorel Sasca, care a cerut să se reia discuţia pe solicitarea Societăţii Timişoara pentru a-şi relua activitatea în spaţiile de la Bastion. Liberalul Leontin Demaio a reacţionat, susţinând că ” cu tot respectul pentru Societatea Timişoara, să nu facem excepţii de la regulile pe care le stabilim. Dacă mergem pe această variantă trebuie să lansăm o propunere tuturor ONG-urilor din judeţ, nu numai Societăţii Timişoara”.
As’ dori un motiv pentru a incepe o afacere in Bastionu’ Teresian.
Nu prea gasesc motive.
Parcare ioc.
Preturi mai mari la chirie decat in alte zone mai circulate ale Timisoarei, gen Piata Unirii, Operei, Iulius Mall, etc.
Mai trebe sa respect un anumit gen de activitate, adeca musai trebe sa fac si ceva cultura.
Trebe sa fiu vecin cu un militzyan ca si Tanchistu’, carele acum este si un asupritor al persoanelor cu dizabilitati.
De fapt, Bastionu’ in ciuda faptului ca are tot felu’ de planuri inclinate (numa bune de rupt picioarele, aviz mamelucilor si slugilor Brendului, sa nu o patzitzi din nou, ca nu mai sunt locuri libere la clinica de oase rupte) nu este accesibilizat pentru persoanele cu dizabilitati. Acele terasamente din lemn, cu o inaltime de aprox 20 – 30 de tzenti ingreuneaza accesul acestora. Initial am zis ca este o greseala a proiectantului. Dar de fapt, m-am inselat. Proiectantu’, un alt pretenar al Brendului, abonat si la alte proiecte pe bani publici, a „uitat” de prevederile privind accesibilizarea spatiilor. Dar nu gratuit si nu dezinteresat. A facut’o pentru ca nu cumva tanchistu’ in toiu’ cursurilor de pregatire si perfectionare a tineretului sa se trezeasca in local cu tot felu’ de neaveniti, in carucioare carele sa le opreasca, la teneret (mandria tzarii, spaima avutului obstesc) in gat jetu’ de vizichi si in nara bunatate de prafuri. Va dati seama ce pierdere ar fii. Taman cand sa ajungi in Rai (Heaven) te trezesti la poarta cu asa ceva si pierzi bunatate de efect.
Dar sa revenim la Bastion. De ce nu sunt musterii. Simplu. Brendu’ si slugile au dorit respectarea conditiilor impuse de UE. Nu de dragu’ acestora, ci dintr’un motiv mai prozaic. Cica unii din apropierea Brendului, chiar din imediata apropiere, ar pregatii un material care sa fie trimis la forurile iororpene dar si Coanei Joitzyca. Daca fatza de ioropeni, Brendu’ are aceeasi atitudine de jemenfisism ca si Aditza Bursucu’, faptu’ ca Coana Joitzyca primeste o asemenea pleasca si poate sa’l dea pe Brendu’ pe mana deneaului este de natura sa’i provoce frisoane Brendului.
Ca la Coana Joitzyca, materialu’ care va ajunge este stufos si mult mai consistent, este o realitate. Ca doar institutiile ioropene nu au treaba cu rambursarile de TVA, chiar dace ele este din fonduri ioropene. Iar faptu’ ca doamna Luci a ridicat „dividente” mai mari decat profitu’ brut al firmei, iar nu entereseaza institutiile ioropene, dar entereseaza pe Coana Joitzyca. Tocami pentru ca sandramaua Brendu’lui incepe sa scartzie, acesta a luat hotararea eroica sa’si sacrifice linistea extraconjugala si sa nu inchirieze firmei lu’ Chera Duduca un spatiu la Bastion, oferindu’i acesteia alte satisfactii feshioniste, adeca neste lobutinashi nou’noiutzi din colectia anului 2008-2009 (ca doar d’astia a gasit in outlet, doar e criza), neste carpe dar de firma si neste poshetutze Dolge Babana din bazar. I’a mai adus cadou si pereche superba de ochetzi Polis, cu un factor de protectie 250 UV. Tocami pentru ca la tradare este coada, Brendu’ a hotarat sa nu riste si sa inchirieze spatii. Decat belele, mai bine renunta temporar la comision. Criza mare, monser. Ti’am zis io ca la tradare e coada. Mai ales in vreme de criza si cum indram in zodia Cancerului sau a (Du)Ducai voda….
Inchei cu vorba ciorcovaztului: Sa rambursati bineeeee.
Aburici, stufos, ca de obicei….
Solutia e simpla: Ostaficiuc primeste toate spatiile si gata!!!!
Ce ne mai chinuim! Deal?