Fostul mare fotbalist bulgar Hristo Stoichkov a fost prezent aseară, la fostul cinematograf Capitol , la proiecția filmului biografic „Adevărul despre legenda Stoichkov”, care va fi prezentat mâine şi în cadrul Festivalului TIFF de la Cluj-Napoca. Sala Capitol a devenit pentru câteva ore un colţ de Bulgaria, cu micii fotbalişti de la Dudeştii Vechi fluturând steaguri alb-verzi-roşii şi cu superbele goluri ale lui Stoichkov rulate pe ecran.
Hristo Stoichkov a venit să îşi prezinte filmul la invitaţia Uniunii Bulgarilor din Banat, cu ocazia aniversării a 275 de ani de la stabilirea bulgarilor în Banat. Înainte de proiecţie, Stoichkov i-a premiat pe micii fotbalişti de la Dudeştii Vechi, campioni la Olimpiada Şcolară de Fotbal. De asemenea, fosta glorie polistă Ionel Bungău şi Marius Cociu, directorul de la LPS Bnatul, i-au adus în dar lui Stoichkov un tricou replică de la ACS Poli, cu numele bulgarului inscripţionat. Fostul fotbalist al CSKA Sofia şi Barcelona a ţinut un scurt discurs înainte de începerea filmului. „Adevărul despre legenda Stoichkov” rezumă cariera fotbalistică a internaţionalului bulgar, dar îl prezintă şi pe Stoichkov cel din prezent, care se reuneşte cu vechii colegi de echipă.
Încă din primele secvenţe, fostul selecţioner al Bulgariei spune că filmul „All is love” este favoritul său şi totodată pelicula din ţara sa care i-a influenţat devenirea. Din film, spectatorul află că „Hagi” al Bulgariei a fost un copil rebel căruia nu i-a plăcut şcoala şi care chiulea pentru a fi zilnic pe terenul de la Maritsa Plovdiv, prima sa echipă.
Destinul fotbalistic l-a dus apoi pe Hristo spre Hebros Harmanli, până să jungă să îmbrace tricoul „militarilor” de la CSKA Sofia, în care a evoluat din 1985 până în 1990. În scenariu se succed alternativ mărturii şi discuţii cu foştii colegi ai bulgarului, printre golurile de manual marcate de Stoichkov. De la CSKA, Stoichkov ajunge să joace la clubul „albastru ca cerul şi roşu ca sângele”, Barcelona. Despre acest moment al vieţii lui „Itso” povestesc antrenorul său de atunci, Johan Cruyff, dar şi marele tenor Jose Carreras, pentru ca povestea să culmineze cu parcursul incredibil al naţionalei Bulgariei de la Campionatul Mondial din SUA 1994, când vecinii noştri au ajuns până în semifinale. În testimonialele din film apare şi familia lui Stoichkov, iar bulgarul îşi explică filosofia de fotbal. „Dacă joci pentru ceilalţi şi Celălalt va juca pentru tine”, cu referire la Dumnezeu. Finalul fimului aduce secvenţe din meciul de retragere a lui Stoichkov, jucat de Barcelona contra unui dream-team, iar pe fundal răsună acorduri din „Nessun dorma”. Bulgarul s-a retras din arenă, dar nu şi din inimile fanilor şi, de ieri, Hristo este „Itso” şi pentru bulgarii din Banat prezenţi la Filarmonică.
