Una din temele foarte trendy, de care auzim în mai toate discuţiile este aceea a parteneriatului între iniţiativa privată şi banii publici. Desigur, în locurile civilizate acest „amestec“ este cât se poate de benefic. La noi, amalgamul ăsta nu e prea sănătos. Mă refer în principal la manifestările artistice. În speţă, la festivaluri. Care aduc turişti şi contribuie la promovarea Timişoarei în lume. Înainte de Revoluţie, oraşul nostru a avut parte de TimRock. Care a încercat să fie resuscitat. Autorităţile au fost atât de interesate de proiect încât au aruncat nişte „rămăşiţe“ de bani pentru susţinerea proiectului. A mai fost şi Rock la Mureş şi altele, dar oamenii implicaţi în showbiz şi-au dat seama mai demultişor că evenimentele mari care au nevoie de susţinerea autorităţilor locale nu se pot face la Timişoara. Şi asta pentru că nimeni din tabăra autorităţilor nu s-a prins de eventualele avantaje care ar decurge din nişte chestii făcute ca la carte în acest domeniu. Sau au cerut şpagă prea mare, cine ştie? La doi paşi de noi, avem nenumărate exemple în care organizatorii de festivaluri colaborează excelent cu autorităţile locale respective. Să amintesc doar două. Exit – Novi Sad sau Sziget – Budapesta. Locuri unde „privaţii“ au înţeles că asocierea cu autorităţile le aduce beneficii, iar politicienii din zonă au înţeles şi ei faptul că un asemenea amestec nu poate fi decât reuşit.
Exemple există şi la noi în ţară, dar în Timişoara, lucrurile stau niţel altfel. Posibilii organizatori de concerte din ţară au tatonat demult acest „teren“.
Şi au ajuns la concluzia <<mai bine nu>>. Un exemplu emblematic pentru ipocrizia autorităţilor locale visavis de acest subiect este un filmuleţ realizat de Flavius Băican înainte de naşterea iniţiativei <<Made in TM>>, în care diverşi politicieni locali s-au arătat extrem de preocupaţi de promovarea culturii timişorene şi au promis tot sprijinul pentru promovarea trupelor timişorene. Evident, totul a fost gargară, căci nimeni n-a mişcat niciun deget. Revenind la festivalurile timişorene, avem desigur Jazz TM. O iniţiativă demnă de lăudat, dar care are şanse mari de deces în momentul în care vom avea alt primar. Adevăratul motiv pentru care amestecul ăsta între iniţiativă privată şi fonduri de stat nu prea are şanse de funcţionare în Timişoara este faptul că şi-n acest domeniu există interese meschine. Faţă de alte „domenii“ interesele astea nu intră la cuvântul corupţie, căci sumele care se-nvârt p-aici sunt mult mai mici. E o chestie gen „o mână spală pe alta“.
Nu putem decât să sperăm că unele minţi luminate din structurile „celea“ care hotăresc ce şi cum, îşi vor da seama de câte beneficii ar putea avea Timişoara dacă autorităţile s-ar „combina“ cu „privaţii“ pentru festivaluri cu adevărat de anvergură. Desigur, am pierdut startul, deci nu putem avea evenimente comparabile cu cele din ţările vecine. Şi nici măcar cu altele din ţară gen Cluj sau Târgu – Mureş, de exemplu. Dar, cu puţină bunăvoinţă, putem avea manifestări mult mai izbutite decât cele cu care ne mândrim acum. Chiar merităm!
