Ordonanţa de urgenţă privind modificarea Legii pentru alegerea preşedintelui defineşte „partidele politice parlamentare” ca fiind formaţiunile care au grup parlamentar propriu şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe liste,scrie Mediafax. Definirea „partidelor politice parlamentare” – prin introducerea unei noi litere e) la alineatul (1) al articolului 2 – este una dintre modificările aduse Legii 370/2004 prin ordonanţa de urgenţă adoptată joi de Guvern şi publicată vineri în Monitorul Oficial. Astfel, noua prevedere stabileşte că sintagma „partide politice parlamentare” semnifică „partidele şi alte formaţiuni politice care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe listele acestora ori pe listele unei alianţe politice sau electorale din care au făcut parte partidele ori formaţiunile politice respective”.
În actuala structură a Parlamentului, au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camere PSD, PNL, PDL, PPDD, UDMR, PC. PMP, deşi are un număr de parlamentari, nu are grup, iar la momentul ultimelor alegeri parlamentare nu era constituit ca partid şi nu a înscris listă de candidaţi, astfel că ar putea rămâne în afara situaţiilor prevăzute pentru „partide politice parlamentare” în Legea 370/2004. Una dintre situaţiile în care se face referire în lege la partidele politice parlamentare este cea referitoare la alcătuirea birourilor electorale. Astfel, „(1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi din cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice.
(…) (4) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnaţi aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele Biroului Electoral Central şi locţiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea preşedintelui Biroului Electoral Central, în componenţa Biroului Electoral Central intră preşedintele, vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi până la completarea lui cu reprezentanţii formaţiunilor politice neparlamentare care au propus candidaţi. (…) (6) În termen de cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, fiecare formaţiune politică care nu este reprezentată în Parlament şi a propus candidat comunică Biroului Electoral Central numele şi prenumele reprezentantului său. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare. Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanţii propuşi se face prin tragere la sorţi, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care se fac comunicările, de preşedintele Biroului Electoral Central, în prezenţa membrilor biroului şi a candidatilor sau a persoanelor delegate de către conducerile formaţiunilor politice care au propus candidaţii, în limita numărului de reprezentanţi prevazut la alin. (1)”, se stabileşte la articolul 16 al Legii 370/2004.