Peste 5.000 de români, mobilizați să salveze trei râuri din Caraș Severin. Râurile Bistra Mărului, Șucu și Olteana fac parte din aria naturală protejată de interes comunitar situl Natura 2000 Munții Țarcu, desemnată pentru protecția unor specii și habitate vulnerabile specifice râurilor, incluzând specii de pești și rac, protejate în țară și în Europa. Zona e un paradis natural, considerat pe drept cuvânt de specialiștii străini drept una din cele mai sălbatice din Europa, drept dovadă că aici, la mijlocul lunii mai, au fost aduși 17 zimbri care vor învăța să trăiască în sălbăticie.
Agenția pentru (ne)Protecția Mediului
La finele lunii trecute, Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin a publicat proiectele acordurilor de mediu ce urmează a fi emise pentru realizarea unor microhidrocentrale pe râurile acestea – Bistra Mărului, Șucu și Olteana.
Asta în ciuda faptului că Avizul de mediu pentru Strategia Energetică a României, apărut în 2012, nu aprobă construirea de microhidrocentrale pe râurile de munte. Carmen Sorescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, susține însă că acest aviz nu are valoare legislativă. ”Este vorba de un aviz dat de Ministerul Mediului, pe strategia energetică, nu este vorba de o lege”, a declarant Sorescu.
”Zeci de specii ar putea dispărea”
Mai multe organizații pentru protecția mediului din România solicitat de mult timp, în mod argumentat, respingerea proiectelor pe aceste râuri extrem de bogate în specii protejate. Alte râuri din zonă, pe care s-au primit deja aprobări și pe care s-au construit hidrocentrale, au fost ucise, la propriu. Albiile lor nu mai au apă, animalele din apa din jur au murit, plantele s-au uscat. Este cazul râurilor Craiu, Cuntu și Sebeșel din Munții Țarcu.
La chemarea WWF România, ONG-urile fac front comun și încearcă să salveze locul.
Odată începută construcția microhidrocentralele, zeci de specii vor fi în pericol de moarte. ”Vorbim de zeci de specii, în total, care riscă să dispară. Pești, între care chișcari, păstrăvi, zglăvoaca, amfibieni și reptile strict protejate de legislația europeană, racul de Ponoare, care e specie prioritară și nu în ultimul rând vidrele. Culmea, sunt specii care se știe că trăiesc în aceste locuri, ele apar pe evaluările realizate, iar investitorii, care au prezentat la investiție rapoarte privind impactul asupra mediului, nu le-au menționat, dând de înțeles că ele nu există”, a declarat Marius Berchi, de la WWF România. Investitorii nu au făcut cercetări științifice privind prezența animalelor din aceste zone, atrage atenția Alin Ciulă, de la Asociația Altitudine, care a avut în administrare situl Natura 2000 Munții Țarcu până acum un an.
Râurile, salvate de ONG-uri
”Cei mai mulți dintre noi credem că hidroenergia e ieftină, curată și sigură. Totuși, în ultimii ani am asistat în România la adevărate mutilări ale ariilor naturale protejate din Munții Carpați, prin dinamitări, excavări și albii aproape complet secate din cauza construcției și operării de microhidrocentrale, de cele mai multe ori încălcându-se în mod flagrant legislația europeană. Ceea ce a permis, printre altele, că aceste intervenții să poată avea loc, este cadrul legislativ ambiguu și faptul că România nu are un mecanism de pre-planificare strategică, valabil la nivel național, construit pe un set de criterii bine definite, care să indice zonele în care asemenea amenajări ar putea fi posibile, alături de zonele unde nu se poate interveni. Ne place să ne mândrim cu bogăția naturii și cu peisajele superbe ce caracterizează, încă, multe zone din țara noastră, însă deseori nu ne dăm seamă că pentru a păstra asemenea comori trebuie să depunem eforturi. În cazul microhidrocentralelor efortul, din fericire, constă în schimbarea perspectivei prin care privim aceste investiții și în crearea unei strategii care să respecte omul și natură la fel de mult”, a declarat Magor Csibi, director WWF-România.
Foto: Alin Drăgușin
