Clubul Timişoara al Asociaţiei Pro Democraţia a întreprins mai multe analize asupra activităţii consiliului municipal şi a consiliului judeţean la jumătatea mandatului, pentru a evalua, în primul rând, trasparenţa acestora în relaţia cu cetăţeanul dar şi calitatea prestaţiei pe are acestea au avut-o.
În urmă cu două săptămâni, primarul Nicolae Robu îşi exprima dezacordul cu rezultatele analizei făcute de Pro Democraţia, susţinând că procentul de 50% din numărul hotărârilor discutate în regim de urgenţă este exagerat, deşi metodologia folosită de asociaţie nu permite nici un fel de interpretări şi răstălmăciri, în ciuda explicaţiilor pe care le-a încercat edilul.
Jumătate din numărul proiectelor au ocolit legea transparenţei
În perioada iunie 2012 – mai 2014, consiliul local s-a întrunit în 35 de şedinţe – 22 ordinare şi 13 extraordinare – în cadrul cărora pe ordinea de zi au fost înscrise 1.353 de puncte (în medie 39 de puncte pe şedinţă), cea mai aglomerată şedinţă având 94 de puncte. Nu mai puţin de 19 din cele 35 de şedinţe ale consiliului local, adică mai bine de jumătate, au avut peste 40 de puncte, iar un sfert din totalul punctelor au fost dezbătute în şedinţe extraordinare, care se supun regimului de urgenţă.
Consilierii judeţeni s-au întrunit în 29 de şedinţe, dintre care şase extraordinare, şi au dezbătut 506 puncte (17 puncte pe şedinţă, în medie), recordul fiind de 32 de puncte pe ordinea de zi, dar mai puţin de 5% din totalul proiectelor au fost dezbătute în regim de urgenţă. Nu mai puţin de 461 de puncte din cele 1.353 dezbătute în cei doi ani de consiliul local au fost introduse pe ordinea de zi în regim de urgenţă, peste cele anunţate prin convocator, acestea fiind exceptate de la legea transparenţei decizionale. La consiliul judeţean, 20 de proiecte din cele 506 au fost discutate în acest regim.
Aşadar, însumând proiectele de hotărâre introduse în regim de urgenţă pe ordinea de zi a şedinţelor ordinare cu cele prezente pe ordinea de zi a şedinţelor extraordinare, 688 de proiecte din 1353 ale consiliului local au fost exceptate de la obligativitatea respectării procedurilor transparente, în timp ce la consiliul judeţean 43 de proiecte din 506 intră în această categorie.
Practic, se presupune că jumătate din punctele luate în discuţie de către consiliul local au vizat chestiuni urgente, care nu suferă amânare.
„O parte din acest procent este cu siguranţă reprezentat de urgenţele reale dar este greu de presupus că o jumătate din activitatea de legiferare a unui consiliu municipal, pe perioada iunie 2012 – mai 2014 a putut viza în mod exclusiv situaţii de urgenţă”, este de părere Asociaţia Pro Democraţia. Dacă un sfert din proiectele de hotărâre au fost discutate în cadrul unor şedinţe extraordinare, peste o treime din puncte au fost introduse prin suplimentrea în regim de urgenţă a ordinii de zi pe agendele ambelor categorii de şedinţe, jumătate din totalul hotărârilor fiind adoptate prin ocolirea prevederilor referitoare la asigurarea transparenţei – este concluzia asociaţiei.
Suspiciuni asupra „urgenţelor”
„Introducerea pe ordinea de zi a unor proiecte de hotărâre cu puţin timp înainte de desfăşurarea şedinţelor, sub pretextul urgenţei, şi abuzarea de şedinţele extraordinare, contravine principiului informării prealabile pentru problemele de interes public, aşa cum prevede legea, şi are efecte negative asupra posibilităţii cetăţenilor de a interveni cu probleme de optimizare înaintea luării unor decizii în plenul consiliului, împiedicând, totodată, analizarea atentă a respectivelor proiecte de hotărâre de către consilierii locali” susţine sociologul Marius Matichescu, preşedintele Clubului APD Timişoara.
El a adăugat că s-a putut ajunge la o astfel de situaţie din cauza unui management defectuos al priorităţilor, a organizării calendarului de lucru şi a unei capacităţi de predicţie scăzute cu privire la problemele cu care se confruntă urbea. „Practica introducerii, în regim de urgenţă, pe ordinea de zi a unor proiecte de hotărâre poate naşte suspciunea că iniţiatorul le fereşte, în mod voit, de ochiul publicului, tocmai pentru a ascunde scopuri lipsite de integritate pe care aceste proiecte le-ar urmări” conchide preşedintele Pro Democraţia.
Asociaţia recomandă o mai bună planificare a calendarului, îmbunătăţirea comunicării între primărie, consilieri şi comunitate, introducerea unor proiecte în regim de urgenţă cu argumentaţia urgenţei şi publicarea motivaţiei acesteia.
