EXCLUSIV Josef Kappl, nemulţumit de dezinteresul autorităţile locale față de opera rock Meşterul Manole. Vezi care este mesajul său pentru edili

La aproape un an de la premiera naţională a primei opere rock simfonice din ţara noastră, Meşterul Manole – un proiect care, conform celor declarate de autorităţile locale, se înscria în demersurile pentru a sprijini candidatura oraşului nostru la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 – creatorul acesteia Josef Kappl se declară nemulţumit de faptul că autorităţile locale nu au întreprins nimic din ceea ce au promis.

„La 30 noiembrie se-mplinește un an de la cel mai important eveniment al carierei mele muzicale: premiera națională (unii au numit-o chiar mondială) a operei rock-simfonic «Meșterul  Manole», prima lucrare de acest gen în România. Munca la crearea acestei lucrări, pe libretul  lui Victor Cârcu, autor, regizor și dramaturg, (cunoscut publicului român prin textele unor piese  Phoenix ca Fată verde, Mugur de fluier, Nunta, Dansul codrilor), a durat 5 ani, în perioada  dintre 2008-2012. În 2008 am pus prima piatră de temelie a operei prin lansarea unui EP cu  piesa titulară a ei, „Pe Argeș în jos». Lansarea a avut loc cu ocazia unui concert Mircea Baniciu  și prieteni, la Sala Palatului din București. În fine, «Opera rock-simfonic Meșterul Manole» a fost aleasă prin votul unanim al Consiliului Local din Timișoara, drept «vârf de lance» în concursul  orașului Timișoara pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021. Premiera a fost posibilă numai și numai cu sprijinul domnului Corneliu Nicolae Vaida, care a propus orașului Timișoara lucrarea, domnului director general al Filarmonicii Banatul Ioan Coriolan Gârboni,  primul care a dat atenție creației mele, domnului Radu Popa dirijorul orchestrei Filarmonicii Banatul, doamnei Lorena Vlad Peședinta Asociației Pro Philharmonia cu care am încheiat  contractul de colaborare și bine-nțeles cu sprijinul și angajamentul fiecărui membru în parte al  orchestrei. Premiera s-a bucurat de un mare interes din partea publicului care ne-a onorat cu o  sală arhiplină și de un mare succes cu nenumărate aplauze la scenă deschisă și de ovațiuni  furtunoase și interminabile la final. Ei, după premieră s-a făcut liniște, așa încât ajunsesem să mă-ntreb dacă a fost adevărat sau am visat. Contactul s-a întrerupt dintr-o dată, deși pe lângă premieră au mai fost stabilite încă 5 reprezentații ale operei. A fost chiar vorba de un turneu  național, care avea în itinerar Bucureștiul, Iașul, Craiova, Clujul și chiar Curtea de Argeș, leagănul legendei cu Meșterul Manole. Am înlesnit chiar contactul cu orașul Curtea de Argeș. Însă până acum nu s-a întâmplat nimic. Știu doar din auzite că s-a depus o activitate intensivă din partea domnului Gârboni și a doamnei Vlad în vederea realizării acestor reprezentații, dar  amănunte  și cauzele pentru care nu se întâmplă nimic, nu-mi sunt cunoscute. Eu, ca autor al acestei opere, nu am atribuția de a lua contact cu oficialitățile orașului Timișoara. Știu doar și sunt convis că publicul e interesat de «Meșterul Manole», ne-a declarat binecunoscutul muzician.

În luna martie a acestui an, în cadrul spectacolului  „Despre Sufletul românesc”, cu Dan Puric şi Filarmonica „Banatul” Timişoara, Josef Kappl, a debutat ca solist, cântând piesa „Timişoara Mon Amour”.  Spectacolul a fost realizat în sprijinul construcţiei Clinicii Nera, prima clinică de recuperare oncologică din România, un proiect iniţiat de Fundaţia „Sfânta Irina”.

„Timişoara mon amour” a fost cântată de două ori în cadrul evenimentului, inclusiv de toţi cei 700 de spectatori care au avut la dispoziţie textul acesteia.

„De fapt în ceea ce privește «Timișoara mon amour» nu-i vorba de nici un imn, nu-mi plac patetismele și nu compun imnuri. Aș putea să spun că e un «Cântec pentru Timișoara». L-am  compus înainte de a fi apărut ideea unui concurs pentru crearea unui imn al Timișoarei, concurs din inițiativa Primăriei Timișoara, dotat chiar cu un premiu. Despre rezultatele acestui  concurs n-am mai auzit de-atunci nimica. Cântecul a luat naștere prin faptul că domnul Vaida, cu care povesteam adesea despre vremurile trecute, a scris un text prin care a reușit să-mi  exprime sentimentele  pentru Timișoara, text care mi-a inspirat acest cântec. Acest cântec l-am prezentat în premieră în colaborare cu Filarmonica Banatul, cu ocazia unui concert de binefacere din inițiativa domnului Radu Popa, numit «Despre sufletul românesc» pe 19 martie al acestui an și l-am mai prezentat o dată la un spectacol televizat al Orchestrei Filarmonicii Banatul în iulie în piața Lahovari, la care am avut onoarea prezenței unor persoane oficiale ilustre. La concertul de binefacere s-a copiat textul cântecului, din inițiativa doamnei Vlad și s-a distribuit publicului care a cântat cântecul cu noi. Acest cântec am vrut să-l imprim cu orchestra Filarmonicii Banatul cu scopul realizării unui CD pe care să-l oferim publicului timișorean la concertul supergrupului Pasărea Rock care va avea loc în ziua de 22 decembrie 2014 în sala Capitol din Timișoara. CD-ul cu titlul «Timișoara mon amour» trebuia să atragă sponsori interesați să fie parte din acest proiect al CD-ului și care ar fi fost aceia care ar fi făcut posibilă finanțarea colaborării noastre cu Orchestra Filarmonicii Banatul la imprimări și la concertul din 22 decembrie. Lipsa de interes din partea acestora a determinat eșuarea acestui plan. Concertul Pasărea Rock va avea loc fără orchestră iar surpriza în formă rotundâ va exista, doar cu alt conținut. Dacă sponsorii nu ne susțin în acest proiect ce să mai așteptăm de la oficialități? Poate trebuia să concep piesa puțin mai jazz“, spune Josef Kappl.

În ceea ce priveşte lupta dusă de oraşul nostru pentru a deveni capitală culturală în 2021, muzicianul consideră că auturităţile ar trebui să acorde mai multă atenţie artei. „Mesajul meu către autoritățile competente în ceea ce privește concursul Timișoarei pentru titlul de Capitală Culturală europeană este să nu uite în primul rând de rolul  și puterea artei în  general, într-o astfel de competiție (repet: a artei pure, nu a celei în forma Festivalului berii), de asemenea să nu uite de acel «vârf de lance», care există deocamdată doar ca vorbă aruncată“, spune Kappl.