Actualii sau foştii şefi de CJ care au ori au avut probleme cu legea sunt tot mai mulţi, iar lista nu pare închisă. Odată cu ridicarea preşedintelui CJ Timiş de către DNA, numărul acestora a crescut, miercuri, la 21, şase fiind arestaţi preventiv sau la domiciliu, în dosare de corupţie, se arată într-o analiză întocmită de Mediafax.
Abuz în serviciu, mită, trafic de influenţă – acestea sunt infracţiunile cu frecvenţă mare în dosarele deschise pe numele preşedinţilor de consilii judeţene. Majoritatea acestor dosare sunt instrumentate de procurorii anticorupţie, care, în ultimele zile, au avut „incursiuni” în judeţele Timiş, Hunedoara şi Buzău.
Ultimul (dar, puţin probabil, cel din urmă) şef de CJ ridicat de anchetatori este preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin (PSD). Acesta este suspectat, potrivit unor surse judiciare, că direcţiona fonduri din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu o firmă al cărei patron este un apropiat al edilului. Miercuri seară, Bojin ar urma să afle dacă va fi cercetat în libertate sau în arest.Arestat la domiciliu, şeful CJ Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL), nu ar fi stat nici el departe de ilegalităţi, după cum susţin procurorii. Asupra lui planează suspiciunea că în perioada 2010-2014 a creat şi pus în funcţiune un circuit financiar prin care fondurile publice au ajuns în conturile unor societăţi care nu îndeplineau criteriile de calificare, privind capacitatea tehnică şi/sau profesională, economico-financiară, precum şi experienţa similară. Respectivele firme erau controlate de persoane din cercul său relaţional, „practică” frecventă în rândul celor cu drept de semnătură şi decizie privind banii publici.Trioul preşedinţilor de CJ ridicaţi în ultimele zile este completat de Cristinel Bîgiu (Buzău, PSD), arestat preventiv pentru că ar fi cerut şi primit bani pentru a atribui contracte pe bani publici unor firme. El a fost reţinut după ce a fost prins în flagrant, în parcarea din faţa blocului unde locuieşte, în timp ce primea 50.000 de lei pe care anchetatorii îi consideră mită.
Printre cele mai mediatizate cazuri de corupţie în plan local se numără cel al lui Nicuşor Constantinescu (PSD). Preşedintele suspendat al CJ Constanţa a atras atenţia asupra sa, în primul rând, prin numărul de dosare în care este judecat (trei), dar şi prin „fuga” în America, din motive de sănătate. Ulterior, odată prins, el a fost arestat, însă a stat mai puţin de o lună în arest preventiv, în prezent fiind judecat sub control judiciar. Constantinescu a fost trimis în judecată pentru că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, pentru că nu s-a supus unui control al Curţii de Conturi şi pentru că ar fi fost implicat în retrocedarea ilegală a unor terenuri la malul Mării. În plus, şeful CJ Constanţa este anchetat pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite 15 cartuşe de 9 milimetri.
Un alt nume cu greutate care a stârnit interesul opiniei publice este cel al şefului CJ Mehedinţi, Adrian Duicu (PSD), în contextul în care în documentele din dosar era menţionat şi numele premierului Victor Ponta. Dosarul lui Duicu a fost deschis după ce acesta ar fi afirmat, într-o discuţie cu şeful IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, unor funcţionari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi a şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române, precum şi asupra unor consilieri locali din CL Orşova. Procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul lui pentru trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, instigare la dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la abuz în serviciu şi două infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite. Duicu, suspendat de la şefia CJ Mehedinţi, se află, în prezent, în arest la domiciliu, la vila sa din Orşova, după ce între 4 aprilie şi 17 octombrie a fost arestat preventiv.
Şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma (PSD), în prezent suspendat din funcţie, le-a atras atenţia procurorilor. Alături de fiul său, acesta ar fi prejudiciat bugetul judeţului cu peste şase milioane de lei, prin atribuirea unor contracte „cu dedicaţie”. Mircea Cosma este cercetat sub control judiciar.
„Reţeta” contractelor atribuite preferenţial a fost însuşită şi la CJ Braşov, al cărui şef, Aristotel Căncescu(PNL), este acuzat de abuz în serviciu. Aflat în arest preventiv din 24 octombrie, Căncescu ar fi acordat preferenţial contracte unei firme, în 2007 şi în 2008. În schimbul acestui „serviciu”, societatea comercială respectivă i-a construit lui Căncescu un teren de tenis la reşedinţa acestuia din Râşnov, susţin procurorii.
Aflat în prezent în arest la domiciliu, Horea Uioreanu (Cluj, PNL) este printre puţinii şefi de consiliu judeţean care şi-a dat demisia în urma implicării într-un scandal penal. Arestat preventiv între 29 mai şi 12 noiembrie, fostul preşedinte al CJ Cluj este judecat pentru că ar fi luat mită în repetate rânduri. Procurorii spun că acesta ar fi cerut un comision de 700.000 de lei pentru a „oferi” un contract în valoare de aproximativ 4 milioane de lei, cu privire la efectuarea de lucrări în mai multe comune din judeţ şi pentru construirea unor obiective în cadrul Aeroportului din Cluj-Napoca.
Tot despre bani publici este vorba şi în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa (PSD), urmărit penal de DNA într-un dosar privind licitaţii trucate. Contractele date, potrivit procurorilor, cu încălcarea legii au vizat proiecte de consolidare şi restaurare pentru un muzeu, Centrul Cultural Brâncuşi – Centru Turistic Interactiv, un punct de operare aeromedicală SMURD, reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Centrul de coordonare şi conducere a intervenţiei în caz de dezastre în regiunea transfrontalieră, proiecte realizate, în parte, din fonduri europene.
Vicepremierul Liviu Dragnea, preşedinte executiv al PSD şi fost şef al Consiliului Judeţean Teleorman, se află, şi el, pe lista foştilor şefi de CJ acuzaţi că nu au respectat legea. Dragnea a fost trimis în judecată, în iulie 2012, în dosarul fraudării referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. El este acuzat de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”. Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
În ceea ce îl priveşte pe preşedintele CJ Ialomiţa, Silvian Ciupercă (PSD), procurorii spun că acesta ar fi favorizat o firmă din Timişoara căreia i-a fost concesionat, în mod fraudulos, un teren agricol de circa 495 de hectare, bugetul instituţiei fiind prejudiciat astfel cu aproape 200.000 de lei pentru fiecare din cei 35 de ani ai duratei contractulului.
Pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş se află un dosar ce îl priveşte pe preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba(UDMR), acuzat de corupţie pentru că, în decembrie 2010, ar fi dispus în mod nelegal şi nejustificat decontarea a 1,8 milioane de lei în favoarea unei firme, pentru o serie lucrări de reabilitare a unui drum judeţean.
Sibiul se află, şi el, pe „harta” consiliilor judeţene ai căror şefi au probleme cu legea, fiind reprezentat de Ioan Cindrea (PSD). Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu a fost trimis în judecată de Parchetul instanţei supreme pentru că şi-a angajat soţia la biroul său parlamentar, aceasta obţinând astfel peste 35.000 de lei.
În Bihor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Iosif Francisc Kiss (UDMR), este urmărit penal pentru luare de mită, spălare de bani şi abuz în serviciu. Conform anchetatorilor, Kiss, alături de câţiva oameni de afaceri, a conceput şi a pus în aplicare un mecanism financiar complex, implicând societăţi din România, dar şi din SUA, prin intermediul căruia, între 2005 şi 2006, a fost disimulată plata sumei de aproximativ 600.000 de euro, de bani publici.
În Botoşani, problemele de natură penală sunt consemnate atât la actualul preşedinte al CJ, cât şi la un fost ocupant al funcţiei.
Astfel, Constantin Conţac (PSD), fost preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani în perioada 2004-2008, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, în vara lui 2007, pentru efectuarea unor operaţiuni financiare în situaţii de incompatibilitate, spălare de bani şi fals în declaraţii. Conţac ar fi desfăşurat, alături de fiul său, Liviu Conţac, fost director al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri, afaceri pe bani publici constând în contracte de prestări-servicii având ca obiect întreţinerea drumurilor. Constantin Conţac a fost acuzat de fals în declaraţii pe motiv că, în perioada 2004-2007, a omis trecerea în declaraţiile de avere a sumei de aproximativ un milion de dolari. În 31 octombrie 2012, Constantin Conţac a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani de închisoare cu executare şi a fost încercerat la Penitenciarul Botoşani, fiind eliberat la începutul anului 2014, după executarea unei treimi din pedeapsă.
Actual şef al CJ Botoşani, Florin Ţurcanu (PNL), a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual. El a fost găsit vinovat că a consemnat nereal că 23 de membri ai partidului au fost excluşi din PNL, aceştia pierzându-şi astfel funcţiile de consilieri judeţeni sau locali. Sentinţa nu a fost definitivă, iar o decizie finală în acest proces urmează să fie dată de Curtea de Apel Suceava.
Constantin Nicolescu (PSD), fost preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, a primit cea mai aspră pedeapsă dintre toţi şefii de CJ condamnaţi: nouă ani şi şase luni de închisoare, în dosarul în care este acuzat de fraudare de fonduri europene la reconstrucţia a două poduri, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro. Decizia în cazul său nu este însă definitivă, sentinţa finală urmând să fie dată de instanţa supremă, care, pe de altă parte, a decis că Nicolescu s-a aflat în conflict de interese.
Şi Marian Oprişan (PSD) deţine un record în rândul preşedinţilor de CJ. În cazul său, dosarul cunoscut sub numele de „Căprioara” în care este acuzat de coruptie stagnează în instanţă de mai bine de opt ani. Procurorii susţin că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean Vrancea, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.
Un alt fost şef de CJ din sudul ţării, Nicolae Mischie (Gorj, PSD), a fost condamnat definitiv, în martie 2013, la patru ani de închisoare, pentru luare de mită şi trafic de influenţă, fiind eliberat condiţionat anul acesta, în mai. Mischie a fost anchetat în 2004 şi trimis în judecată de DNA pentru că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, i-ar fi cerut omului de afaceri Clement Mocanu să îi renoveze vila din Târgu Jiu, moştenită de la o mătuşă, în schimbul facilitării accesului acestuia la o serie de contracte cu unităţile din minerit şi energie.
Nici judeţul Brăila nu lipseşte de pe lista judeţelor ai căror şefi de consiliu judeţean au avut şi încă au probleme cu legea. Gheorghe Bunea Stancu (PSD), fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, a fost trimis în judecată de DNA pentru că ar fi favorizat firme la licitaţii în cazul atribuirii unor contracte de lucrări de asfaltare, prejudiciul fiind de aproape trei milioane de lei. În prezent, Bunea Stancu se află în arest la domiciliu, după ce a fost arestat definitiv. În plus, în 18 noiembrie, Bunea Stancu a fost găsit vinovat de ICCJ că a încălcat regimul privind conflictul de interese în materie administrativă, după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde este acţionar majoritar. Tot fostul preşedinte al CJ Brăila, exclus între timp din PSD, are un dosar în care este acuzat de conflict de interese.
De conflict de interese a fost acuzat şi preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu George Filipescu (PNL), după ce în 2009 şi 2010 a semnat hotărâri privind bugetele judeţului prin care au fost alocaţi peste un milion de lei pentru două asociaţii conduse de acesta. Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în urma evaluării, indicii referitoare la posibila săvârşire de către Răducu George Filipescu a infracţiunilor de conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice.
Articol interesant, evident scris de autori formati sub influenta vechii secu ceausiste. Un amestec de fapte reale combinat cu niste supozitii pot sa dea impresia unui articol veridic. Majoritatea persoanelor la care se face referire in articol sunt in prezent total nevinovate, adica au fost acuzate dar nu sunt in prezent condamnati definitiv de judecatorii statului. Asa ca pana acestia vor fii achitati sau condamnati definitiv, ei sunt nevinovati. Referitor la persoanele din text care sunt condamnate definitiv, nu sunt nici mai multe nici mai putine decat e necesar/nirmal intr-o societate saraca si lipsita de educatie cum este cea romaneasca in prezent. Viitor luminos !