La solicitarea primăriei arădene, în anul 2011 o firmă germană a efectuat un studiu de trafic pentru realizarea unor parcări în mai multe locuri din Arad.
Studiul propunea mai multe variante pentru amenajarea acestora şi la insistenţele primăriei a fost completat cu o ultimă alternativă de fluidizare a traficului care avea în vedere construirea unui tunel sub actualul parc Eminescu de lângă faleza Mureşului. Tunelul nu apare în primele soluţii propuse şi e cea mai puţin recomandată de specialiştii germani, deoarece, în afara consecinţelor negative pentru parc, prezintă şi alte dezavantaje majore legate de traficul propriu-zis. Nici această soluţie nu pare să-l fi mulţumit pe Gheorghe Falcă, iar primarul a gândit un proiect mult mai excentric. În viziunea sa urbanistică, pe locul parcului Eminescu ar urma să fie construită o parcare, iar deasupra acesteia, un spaţiu verde suspendat, la același nivel cu digul de pe malul Mureșului.
Parcul Eminescu, parte a istoriei oraşului
Presa arădeană a relatat în urmă cu câteva zile despre intenţia primăriei de a amenaja o parcare chiar pe locul parcului, pentru care doreşte un studiu de fezabilitate, căci o asemenea alternativă nu e prevăzută în studiul firmei germane. Această perspectivă a stârnit proteste vehemente din partea mai multor organizaţii civice şi a locuitorilor Aradului. Dan Artimon, preşedintele Consiliului Local Civic, spune că nu se respectă nici una din variantele studiului de trafic întocmit de firma germană şi suspiciunile privind distrugerile care se conturează sunt susţinute de experienţe anterioare legate de alte lucrări întreprinse de administraţia locală. Arhitectul Alexandru Nagy-Vizitiu, preşedintele asociaţiei „Pro Urbe”, a declarat pentru PRESSALERT.ro, că aceasta a luat fiinţă în 2006 tocmai din cauza agresiunilor întreprinse asupra patrimoniului oraşului, prin decizii inoportune ale administraţiei locale.
„Parcul Eminescu a fost amenajat la începutul secolului trecut, în vecinătatea unui vechi cimitir aflat la marginea oraşului, unde se află acum primăria. Pe vechile planuri de dezvoltare urbanistică se poate vedea că a existat o coerenţă în amenajarea zonei din vecinătatea malului Mureşului. Aceasta a fost destinată unor funcţiuni precise – spaţii verzi şi edificii de învăţământ sau cu caracter cultural. Arădenii au fost chiar supăraţi atunci când s-a construit palatul cultural şi a fost luată o porţiune din spaţiul verde. Atunci s-au delimitat cele două parcuri, cel al copiilor şi actualul parc Eminescu”, a spus arhitectul.
El a adăugat că şi-a dat seama şi de rolul funcţional al celor două parcuri, a căror cotă se află sub nivelul oraşului, în 1975, când pe Mureş a venit o viitură puternică şi exista pericolul inundării oraşului. Parcurile au fost atunci inundate şi ulterior apa a fost scoasă cu motopompe dar oraşul nu a fost afectat. „Evident, e nevoie şi de locuri de parcare dar există şi alte soluţii care au fost prevăzute în primele variante ale studiului de trafic. E foarte necesară şi funcţiunea de parc, mai ales că nu sunt multe în oraş. Acesta are nevoie de o suprafaţă întinsă, toţi peisagiştii şi biologii cu care am discutat susţin că arborii joacă rolul cel mai important în purificarea aerului” spune Alexandru Nagy-Vizitiu.
Acţiuni de protest ale arădenilor
Mai multe organizaţii civice arădene au iniţiat acţiuni de protest împotriva desfiinţării parcului, după ce au aflat din presă că primăria vrea să organizeze o licitaţie pentru întocmirea studiului de fezabilitate care ar urma să aibă în vedere amenajarea unei parcări în parc. Deasupra acesteia ar urma să fie turnat cu un planşeu de beton armat acoperit cu sol vegetal de un metru grosime, unde se vor amenaja spaţii verzi. A fost demarată strângerea de semnături pe site-ul www.petitieonline.com iar reprezentanţii numeroaselor organizaţii care se opun distrugerii unui parc atât de legat de istoria Aradului au declarat că protestele nu vor înceta până când administraţia municipală nu va fi determinată să renunţe la acest demers fără precedent care se adaugă mai multor proiecte extrem de costisitoare, cu rezultate sub aşteptări.
Reacţia primăriei: nu desfiinţează, ci abordează soluţii noi prin „etajare”
Vexată de protestul şi conferinţa de presă organizată la începutul săptămânii de organizaţiile civice, primăria arădeană a ripostat cu un comunicat „pentru corecta informare a opiniei publice”, acuzând reprezentanţii societăţii civile că vehiculează „informaţii false referitor la intenţiile şi propunerile de reamenajare a zonei Parcul Eminescu-Malul Mureşului… Acestea nu sunt parte a civismului responsabil ci doar acţiuni de manipulare a emoţiilor publicului”.
Potrivit precizărilor primăriei, de o ambiguitate desăvârşită, „intenţia Primăriei nu este de a desfiinţa vreun parc existent, ci de a pune în valoare zona malului Mureşului… una din responsabilităţile administraţiei este aceea de a gândi soluţii pentru viitorul oraşului… Aradul are nevoie şi de idei inovative… abordări sau soluţii noi… ideea pe care o propunem nu s-a născut dintr-un capriciu… prin varianta de «etajare» s-ar obţine un spaţiu pietonal mai generos… există destule exemple de grădini şi parcuri care stau peste structuri construite… arhitecţi urbanişti şi proiectanţi vor indica soluţiile tehnice şi costurile estimative…”.
Arădenii care ţin mai mult la parcul a cărui existenţă se leagă de istoria oraşului decât la proiectele futuriste şi costisitoare ale primarului, sunt aşteptaţi sâmbătă, la ora 11.00, la mitingul organizat lângă Crucea Martirilor Unirii din parc, ridicată în memoria celor 90 de martiri ucişi în timpul ofensivei declanşate în 1918 de Ungaria bolşevică pentru reocuparea teritoriului din zona Aradului.
