Zilele în care administraţia Robu impunea proiecte după bunul plac, fără ca acestea să coincidă cu interesul timişorenilor par să fie de domeniul trecutului. Cel puţin asta este concluzia pe care o putem trage cu privire la proiectul administraţiei locale prin care se doreşte pietruirea câtorva zeci de străzi din vecinătatea centrului istoric. Decizia a fost impusă de primarul Nicolae Robu, care a decretat că imobilele din acea zonă nu au un aspect care să necesite păstrarea unui astfel de pavaj. Cu toate că piatra nu este necesară pentru pavaje, administraţia cumpărând piatră din Italia pentru finalizarea centrului istoric, pavajul de pe străzile vizate de edilul-şef va fi mutat în depozite şi păstrat pe termen nelimitat. Pentru a preveni intervenţia Primăriei, un arhitect timişorean a înfiinţat o pagina de Facebook, prin care cere stoparea proiectului Primăriei.
Cele 14 străzi vizate sunt str.
Argeş, delimitată de str. Mitropolit Varlaam şi str. Cluj; str. Dr. Ioan Mureşan, pe sectorul cuprins între str. Salcâmilor şi str. Drubeta; str. Ludwig von Beethoven, pe sectorul cuprins între bd. C.D. Loga şi bd. Mihai Eminescu; str. Mitropolit Varlaam, tronson cuprins între str. Aurel Cândea şi str. 1 Decembrie; str. Putna, delimitată de str. Ion Vidu şi str. Mitropolit Varlaam; str. Remus, delimitată de str. Braşov şi str. Romulus; str. Sfânta Rozalia, tronson cuprins între str. Remus şi bd. Mihai Viteazul; str. Sorin Titel, delimitată de bd. Victor Babeş şi str. Protopop Gh. Dragomir; str. Topliţa, delimitată de Calea Circumvalaţiunii şi str. Făgăraş; str. Virgil Madgearu, tronson cuprins între bd. Mihai Viteazul şi str. Filaret Barbu; str. Bela Bartok, tronson cuprins între bd. Victor Babeş şi str. Argeş; str. Filaret Barbu, delimitată de str. Sfânta Rozalia şi str. Braşov; str. Arcidava, pe sectorul cuprins în jurul Parcului Arcidava, până în străzile Mureş şi Ulpia Traiana; str. Romulus, tronson cuprins între str. Ghe. Doja şi str. Sfânta Rozalia.
Deocamdată Primăria Timișoara se află în proces de organizare a licitației prin care va fi contractat un operator care să se ocupe de asfaltarea străzilor.
De subliniat, totusi, ca aceste 14 strazi sunt SINGURELE si ULTIMELE strazi pietruite din Timisoara, cu exceptia cartierului Cetate, facand parte din ansambluri valoroase de arhitectura de secol XX. Toate orasele europene au inteles importanta istorica a acestor strazi si le-au reabilitat.
Argumentele functionale sunt si ele numeroase: absorbtia si reintroducerea in panza freatica a apei pluviale, asigurarea umiditatii necesare vegetatie plantate (in cazul asfaltarii acestor strazi, toti copacii plantati se vor usca), evitarea supraincalzirii vara, durabilitatea acestui material de pavaj natural, limitarea vitezei de rulaj a automobilelor (toate aceste strazi sunt amplasate in zone rezidentiale).
Locuitorii din aceste zone doresc un regulament de protectie a acestor strazi, nu distrugerea lor.