Moldova Nouă, vechea așezare minieră de pe Dunăre înconjurată de atracții turistice....

Moldova Nouă, vechea așezare minieră de pe Dunăre înconjurată de atracții turistice. De la ce așezare din vremea dacilor vine numele localității GALERIE FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


figure id="attachment_237820" style="width: 640px" class="wp-caption aligncenter">pe la dunare si moldova noua (14)
Dunărea văzută de pe faleza de la Moldova Nouă. Foto: Vali Silaghi

Aşezat în defileul Dunării, portul Moldova Nouă de la poalele Munţilor Locvei, cunoscut şi sub denumirile sârbeşti Nova Moldava sau Boşniak, oferă vizitatorilor nu numai privelişti superbe ale fluviului şi malurilor sale ci şi locuri încărcate de istorie care merită vizitate, precum şi legende extraordinare despre întâmplări care au stat la baza transformărilor naturale petrecute în aceste locuri.

De la picturi rupestre la cetăţi medievale

În partea oraşului numită Moldova Veche s-a aflat o cetate dacică, Mudava, de unde se trage şi numele actualei localităţi. În vecinătatea acesteia s-a construit un castru roman iar din minele aflate în zonă se extrăgea aur, argint şi alte metale, fiind una din cele mai importante aşezări miniere. S-au descoperit galerii romane şi medievale funcţionale, una dintre mine aflându-se chiar sub stânca Baron. Peste vechea aşezare minieră, în prima jumătate a secolului al XV-lea, s-a ridicat o cetate distrusă de turci în secolul al XVII-lea.

Nu departe de oraş, la Coronini (Pescari), se mai află ruinele unei cetăţi medievale despre care legendele spun că ar fi fost reşedinţa voievodului Glad şi care a fost apoi reclădită în mai multe etape. A fost identificată o primă incintă, din secolul al XIII-lea, care a fost înconjurată de un zid un secol mai târziu iar din veacul următor se păstrează nucleul cetăţii. În apropiere se află peştera Gaura Chindiei, în care s-au găsit desene rupestre reprezentând păsări, figuri umane schematizate, diferite simboluri, desenate pe pereţi şi tavan, cu culoare roşie, precum şi litere chirilice şi latine, din secolul al X-lea sau al XI-lea.

1. moldova noua

În secolul al XVIII-lea au existat aici două aşezări, Bosniak şi Baron, iar din unificarea acestora a rezultat actuala aşezare Moldova Nouă. Localnicii mai folosesc şi astăzi denumirea de Boşneac sau Boşneag. Habsburgii au reluat vechea activitate minieră încă din prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi în 1771 existau aici opt galerii, Moldova Nouă fiind unul din cele patru oficii montanistice ale Banatului.

Legendele stâncilor de la Boşneag

De la Moldova Nouă există un drum mărginit de stânci înalte şi ascuţite, care duce la un platou pe care se pot vedea pietre de forma unor stâlpi asemănători folosiţi pentru ancorarea navelor. Au o înălţime de aproximativ jumătate de metru, sunt rotunde şi netede de parcă ar fi şlefuite şi pe ele se văd urme care seamănă cu cele de frânghii. Legenda spune că în vremuri de demult, aici exista un bazin în care se aduna toată apa venită de pe crestele munţilor. În urma unei catastrofe naturale, muntele s-ar fi despicat în două şi bazinul s-a golit dar multă vreme au rămas aici mlaştini cu trestii, şerpi şi balauri.

O altă legendă vorbeşte de un tâlhar condamnat la moarte care le-a promis judecătorilor că, în schimbul vieţii, le va dezvălui o taină care ar putea aduce în acele locuri pământ nou şi roditor. La început n-a fost crezut dar, în cele din urmă, curiozitatea a biruit şi după ce i-au dezlegat lanţurile de la picioare, tâlharul i-a condus pe poteci întortocheate, numai de el ştiute, la o cascadă uriaşă, peste o margine abruptă de stâncă, unde se revărsa apa unui lac. Tâlharul le-a spus că dacă vor arunca stânca în aer, tot lacul de deasupra poate fi golit de apă iar fundul lacului ar putea fi transformat în pământ. Şi-a câştigat, astfel, viaţa şi libertatea şi o armată de oameni a fost adusă pentru a sfărâma stânca ce închidea lacul. Prin deschiderea făcută în stâncă apa s-a scurs, iar după ce a secat şi mlaştina rămasă pământul a putut fi cultivat. Se spune că urmele, făcute vertical în stâncă, se mai văd şi astăzi după ce stânca a căzut în apă, în jumătatea rămasă pe mal, sub forma unor şanţuri verticale.

Rezervaţia naturală Valea Mare

De la Moldova Nouă, pe un drum paralel cu râul Valea Mare, se ajunge în rezervaţia naturală cu acelaşi nume, care se întinde pe o suprafaţă de peste o mie de hectare, acoperite de o pădure în care cresc specii mediteraneene şi submediteraneene precum mojdreanul, paltinul de munte sau liliacul şi de poieni cu iederă albă sau lucernă arăbească. Rezervaţia, inclusă în parcul natural Porţile de Fier, are un relief de o mare diversitate, o floră care cuprinde multe exemplare rare şi o faună din care fac parte mai multe specii protejate.

Surse foto: Vali Silaghi, wikipedia.org, turism.cjcs.ro, comune.ro, pescuitul.3xforum.ro, expressdebanat.ro, hailabord.ro, romanianresorts.ro, infopensiuni.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.