Din cele câteva mii de peșteri ale României, multe se află în munții din vestul țării și au fost declarate monumente ale naturii pentru frumusețile unice pe care le adăpostesc.
Dacă unele sunt accesibile doar speologilor, multe peșteri sunt deschise și turiștilor, care pot admira aici minunății ce nu pot fi văzute decât în măruntaiele pământului. Vizitarea lor e foarte potrivită în acest anotimp, dar multe nu sunt puse în valoare de autorități, iar în altele accesul a fost interzis după ce au fost vandalizate de turiști.
Peștera cu Corali
În masivul Retezat, nu departe de localitatea hunedoareană Câmpu lui Neag care aparține de orașul Uricani, se află una din cele mai frumoase peșteri din zonă, cunoscută sub numele de Peștera cu Corali, datorită ineditului ei. Peștera de pe Valea Scorotei, care se întinde pe o suprafață de aproximativ jumătate de hectar, a fost descoperită în anul 1970 de membrii unui club de speologie din București. Dincolo de intrarea în peșteră se află o galerie înaltă de câțiva metri, de unde pornește un coridor lung de peste 80 de metri, care se îngustează treptat.
Sala cu coralite se află dincolo de jumătatea peșterii, are o înălțime de peste cinci metri și o lungime de 30 de metri, iar stalactitele, coralitele, clusteritele și draperiile aflate aici au diferite forme și culori, de la alb translucid la roșu-maroniu. S-a făcut un plan al peșterii și aceasta a fost declarată rezervație speologică dar cum formațiunile carstice au fost distruse în bună parte de vizitatori, a fost interzis accesul acestora în interiorul peșterii.
Adopostul haiducilor lui Zeicu
O altă rezervație naturală speologică din zonă este Peștera Zeicului, remarcabilă prin formațiunile stalagmitice și bogatul material paleontologic găsit aici. Aflată în Parcul Național Retezat, e o peșteră cunoscută de localnici, deoarece la intrare se adăposteau turmele de animale iar în vremuri de demult, se spune că aici se ascundeau oamenii lui Zeicu, un haiduc foarte cunoscut în zonă.
Legenda locului este întărită de flintele ruginite descoperite în peșteră, care ar fi fost folosite de haiduci. Dincolo de prima sală se află un horn înalt de peste zece metri, iar în continuarea acestuia, o altă sală, in care s-au găsit și urme ale ursului de cavernă. În peșteră se află și gura unui puț de aproape 50 de metri adâncime, care adăpostește una dintre cele mai mari stalactite din țară, cu o înălțime de aproape 12 metri.
Lacurile și cascadele subterane de la Șura Mare
Tot în județul Hunedoara, în parcul natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, arie protejată de interes național, se află mai multe peșteri de o frumusețe unică. Peștera Șura Mare, aflată pe valea pârâului Ponor, a fost descoperită în 1929, dar explorările au continuat și în deceniile următoare, cercetările fiind terminate abia în 1983. Intrarea în peștră este monumentală, de aproape 40 de metri înălțime și 2 metri lățime, de unde pornește o galerie lungă de peste 3 kilometri, în care porțiunile uscate alternează cu lacuri și cascade. La aproximativ 350 de metri de la intrare trăiește cea de-a doua mare colonie de lilieci pitici din România, iar la înălțimi mai mari, o altă specie de lilieci.
În prima sală au fost descoperite urme de locuire din epoca neolitică și podoabe de chihlimbar și bronz din perioada primei vârste a fierului. În peșteră se pot vedea marmite imense, pline cu apă, și pereți sculptați, pereții și tavanul din Sala Mare, cea mai spectaculoasă parte a peșterii, sunt îmbrăcați în depuneri de calcit cu o mare bogăție de forme de diferite culori iar podeaua este acoperită cu gururi în cascadă, cele mai faimoase din întreaga țară.
Una dintre cele mai spectaculoase stalagmite
În aceeași zonă, pe Valea Pietrosului, se află Peștera Tecuri, renumită pentru frumusețea stalagmitelor, dintre care cea mai spectaculoasă atinge înălțimea de șapte metri, este albă cu reflexe roz și are șapte metri înălțime. În peștera aflată la o înălțime de peste 900 de metri mai pot fi văzute formațiuni de corali și microcristale pe parcursul celor 500 de metri explorați, unele dintre acestea adevărate bijuterii naturale cu caracter de unicitate, dar ea încă nu a fost cercetată în întregime.
Aici a fost descoperit și un exemplar de Sophrochaeta dacica, o coleopteră aflată acum la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, care este clasată în tezaurul patrimoniului cultural național.
Desene rupestre
În Cheile Ribicioarei din vecinătatea comunei hunedorene Ribița se află Peștera Cizmei, în care s-au descoperit 13 desene rupeste din neolitic, încă pline de mister, fragmente de unelte și arme din piatră dar și fragmente de oase ale ursului de peșteră.
Peștera, descoperită de speologi în urmă cu patru decenii, ascunde pe pereții din mijlocul grotei cercuri simple, unele având marcat centrul, sau concentrice, cercurile fiind interpretate ca simbol solar, frecvent întâlnit în civilizațiile preistorice. Au mai fost identificate linii orizontale și verticale, arcuri de cerc și reprezentări schematice care sugerează o siluetă umană și un copac.
Desenele gravate pe pereți sunt foarte asemănătoare cu imagini descoperite pe coasta Oceanului Atlantic, din Portugalia până în Marea Britanie. Peștera este îngrijită de un grup de speologi și ar putea atrage numeroși turiști dacă autoritățile ar fi preocupate de popularizarea ei și includerea într-un circuit turistic.
Surse foto: obiective-turistice.romania-tourist.info, traveleurope.ro, wikipedia, speologie.org, skytrip.ro, speo-csm.ro, cunoastelumea.ro, marincarciumaru.ro
