Comorile naturale din Banat. Ce rezervații cu specii rare se găsesc pe...

Comorile naturale din Banat. Ce rezervații cu specii rare se găsesc pe Clisura Dunării FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


div class="press-in-article" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center; margin-top: 5px; margin-bottom: 5px; " id="press-1048878618">

În partea sud-vestică a județului Caraș-Severin, în zona Clisurii Dunării, se află o întinsă rezervație naturală de aproape 500 de hectare, care este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier, arie protejată de interes național. Aceasta are mai multe subdiviziuni și include satele aflate între Pojejena, Baziaș și Socol și împrejurimile acestora.

Râpa cu lăstuni

În Valea Divici aflată lângă satul cu același nume, pe o suprafață de cinci hectare, se află rezervația naturală cunoscută sub numele de Râpa cu lăstuni. Numele acesteia vine de la numeroasele cuiburi și colonii de lăstuni, mai ales cei de mal, dar și lăstunii de stâncă sau lăstunii mari care viețuiesc în zona Cazanelor Dunării, specii rare și protejate la nivel european. Tot aici pot fi văzute rândunica roșcată, potârnichea de stâncă sau presura bărboasă, păsări cărora le priește clima mai blândă, cu influențe mediteraneene și cu ierni nu prea geroase.

Insula Calinovăț

O arie de protecție specială avifaunistică de interes național este zona umedă Insula Calinovăț, aflată pe Dunăre, aproape de satul Divici. Ea face parte din regiunea biogeografică europeană și ocupă o suprafață de 24 de hecare din Parcul Natural Porțile de Fier. Pe insula Calinovăț, un adevărat ostrov cu sol nisipos și acoperit de pietriș, cu un luciu de apă adânc de doi metri și mlaștini și cu pâlcuri de pădure și specii vegetale caracteristice zonelor umede, unde o mulțime de specii de păsări găsesc condiții de cuibărit și viețuire. Tot aici trăiesc numeroase specii de pești, reptile sau amfibieni, dintre care multe sunt protejate. Pe insulă pot fi văzute egrete, cufundari, barza neagră, lebăda de iarnă, vulturul pescar, pescărușul albastru, cormoranul mic, dar și șarpele de apă, buhaiul de baltă cu burtă roșie, brotăcei, broasca țestoasă de baltă sau broasca râioasă verde sau brună, broasca roșie de pădure și diverse specii de pești.

Farmecul munților

Pentru cei dornici de plimbări, întreaga zonă este de-a dreptul spectaculoasă, mai ales prin marea diversitate de relief, pe toate gusturile, de la zona de câmpie a Dunării, aflată în apropierea Cazanelor, unde Dunărea se îngustează și are o lățime mai mică de 250 de metri, până la Munții Locvei din apropierea satului Belobreșca, nu mai înalți de 600 de metri, unde cel mai înalt pisc este Vârful Corhanul Mare, care are 735 metri.

Peșterile săpate de ape au dus la apariția unor foarte interesante fenomene carstice, cum ar fi peștera Gaura Haiducească din rezervația naturală Valea Mare sau Peștera Polevii din bazinul Sicheviței. Frumusețea peisajelor este completată de marea diversitate peisagistică și faunistică a zonei, păstrată, în bună parte, nealterată și ferită de intervenții distructive.

Dincolo de Munții Locvei se află Munții Almăjului, care ating cea mai mare altitudine pe vârful Svinecea Mare, de 1.224 metri și sunt foarte accesibili turiștilor, din mai multe puncte. Și aici este predominant peisajul carstic, cu chei și pereți calcaroși și numeroase peșteri, dar și cu culmi prelungi și netede deasupra versanților abrupți. Un punct de atracție este rezervația fosiliferă Svinița, cu importante depozite de fosile nevertebrate marine din era mezozoică, descoperite în stratele de calcare și marne.

Surse foto: traveleurope.ro, wikipedia.org, portiledefier.ro, promehedinti.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.