“Nu droguri, nu trafic uman” – acesta este titlul unei dezbateri organizate, ieri, la Universitatea de Agronomie din Timișoara, la care a participat și reprezentantul Ambasadei Statelor Unite ale Americii din România, consilierul politic Matthew Jones.
Reprezentantul ambasadei a susținut un discurs în timpul căruia a criticat România pentru faptul că nu sprijină suficient victimele traficului de ființe umane. Totuși, în ultima perioadă, Matthew Jones a precizat că există anumite progrese, inclusiv prin condamnarea a doi oficiali complici la traficul de persoane și prin oferirea de training polițiștilor cu scopul identificării și prevenirii acestui fenomen.
“Cu toate acestea, există anumite provocări pentru România. Spre exemplu, ONG-urile raportează că un număr mare de polițiști și judecători din țară nu au parte de training specializat sau de sensibilitate față de cazurile care implică traficul de persoane în scopul exploatării sexuale. Judecătorii, adesea, nu fac diferența între prostituție și traficul de persoane în scopul exploatării sexuale și uneori consideră că victimele sunt responsabile. Mai mult, în timp ce Guvernul se bazează în mare parte pe ONG-uri pentru a oferi asistență victimelor, nu poate acorda sprijin financiar acestor ONG-uri din cauza unei prevederi legale care interzice finanțarea directă a ONG-urilor”, a declarat reprezentantul Ambasadei SUA în România, la Timișoara.
De asemenea, consilierul politic Matthew Jones a precizat că accesul victimelor traficului de ființe umane la asistență medicală și psihologică este limitat, plus că, în trecut, Ministerul Justiției publica numele martorilor din procesele privind traficul de persoane pe Internet.
„Astfel, le supunea la un risc, care atrăgea răzbunarea sau rușinea publică. Traficanții sau susținătorii lor, în sălile de judecată fotografiază și amenință victimele”, a arătat consilierul politic.
Totodată, reprezentantul Ambasadei SUA în România a făcut și câteva recomandări, astfel încât victimele traficului de ființe umane să fie mai eficient protejate și sprijinite.
“România ar trebui să amplifice serviciile oferite victimelor, inclusiv alocarea de bani ONG-urilor care oferă astfel de servicii, să continue să investigheze, să pună sub urmărire penală și să condamne traficanții, inclusiv oficialii complici, și să țintească spre sentințe care să fie suficient de severe. De asemenea, să mărească eforturile pentru a-i pregăti pe cei care lucrează cu victimele: polițiști, judecători și procurori. Să intensifice eforturile de identificare a potențialelor victime în rândul populației vulnerabile, așa cum ar fi migranții, lucrătorii străini, romii, precum și copiii forțați să cerșească. Să îmbunătățească accesul victimelor la servicii medicale și să îmbunătățească calitatea consilierii psihologice. Să scutească victimele traficului care depun mărturie într-un proces de la publicarea numelor lor pe Internet și să-i protejeze pe martorii care participă la un proces de răzbunare sau stigmatizare socială”, a conchis Matthew Jones.
Potrivit datelor furnizate de reprezentanții Centrului Regional Împotriva Traficului de Persoane Timișoara, în anul 2016, în județele Timiș, Arad și Caraș-Severin au fost identificate 51 de victime ale traficului de persoane, majoritatea provenind de lasate. 34 de victime au fost exploatate prin muncă, iar 11, prin obligarea la practicarea prostituției. De asemenea, au fost înregistrate și patru cazuri de pornografie infantilă, unul de cerșetorie și unul de obligare de comitere de furturi.
