Cea de-a XXIV-a diplomă de excelenţă din domeniul regenerării urbane/rurale a fost oferit în acest an de Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Vest arhitectului Ileana Mavrodin, pentru contribuţia meritorie pe care a avut-o la reintroducerea unor tehnologii tradiţionale şi a unor materiale folosite pentru construcţia vechilor case. După ce a trăit câţiva ani în Canada, unde îşi construise la un moment dat o casă în pădure după ce lucrase foarte multă vreme pe calculator şi se dezobişnuise de viaţa în natură, Ileana Mavrodin a revenit în România şi a devenit celebră prin casa de lut ridicată la Sasca Română. Căsuţa s-a extins treptat şi este dotată acum cu toate cele necesare traiului.
Arhitectul Radu Radoslav a mărturisit că a stat în cumpănă atunci când s-a decis destinaţia premiului, căci „într-o lume cinică, în care toţi luptă pentru bani şi influenţă, demersul Ilenei Mavrodin putea fi cotat ca o excentricitate”. Chiar dacă a stârnit mai puţin interes în lumea arhitecţilor, casa de la Sasca Română a fost vizitată de multă lume, fie pentru a petrece aici câteva zile de vacanţă, fie pentru a învăţa să lucreze în lut, iar proiectul „Arhitectura în armonie cu natura” i-a cucerit pe mulţi. Un exemplu este şi castelul de lut din Valea Zânelor, o pensiune construită de Ileana Mavrodin la Porumbacu de Sus, în judeţul Sibiu, căreia i s-a dus vestea şi care a stârnit admiraţia tuturor celor care l-au văzut. „Sunt case ecologice, sănătoase, care respiră, case făcute cu suflet şi dragoste şi încep să fie tot mai căutate” spune Ileana Mavrodin.
Şi expoziţia „Manifest pentru Patrimoniu – Timişoara Premium Exposed City”, realizată în colaborare cu specialişti italieni, care a fost prezentată la finalul lunii trecute la Academia di Romania din Roma, s-a bucurat de succes, stârnind interesul multor arhitecţi din capitala Italiei. Proiectul urmăreşte să stârnească mai multă preocupare pentru clădirile de patrimoniu şi să genereze o mişcare cât mai amplă în mediul privat pentru restaurarea acestora, în condiţiile în care atât administraţia centrală cât şi cea locală le acordă prea puţină atenţie iar acestea nu beneficiază aproape deloc de finanţare din partea instituţiilor publice.
La Roma au fost prezentate mai multe planşe care redau etapele proiectului de la Timişoara şi câteva clădiri restaurate, iar Universitatea Sapienza, partener al acestui proiect, a prezentat câteva exemple de bune practici de restaurare.
Au fost expuse şi fotografii cu detalii ale unor clădiri de patrimoniu, acestea fiind cea mai importantă moştenire a oraşului, cele care îi conferă identitate. După succesul de la Roma, expoziţia va fi prezentată în capitala Maltei, La Valetta, oraş care este în acest an capitală culturală, iar apoi la Napoli, unde există o invitaţie din partea Universităţii de Arhitectură. „Este sdingura expoziţie de patrimoniu care a trecut graniţele României în Anul Internaţional al Patrimoniului” spune Sorin Predescu, directorul direcţiei de cultură.
Surse foto: agrointel.ro, copilulverde.ro
