Cu 70 de milioane de ani în urmă, când Ţara Haţegului era o insulă care plutea pe Marea Tethys, acesta era populată cu crocodili, reptile zburătoare uriaşe şi dinozauri pitici, cu o lungime cuprinsă între un metru şi patru metri şi jumătate, unici în lume. Existenţa acestei specii pitice se explică prin resursele de hrană limitate de pe insulă, dinozaurii fiind obligaţi, de-a lungul timpului, să se adapteze condiţiilor de mediu. Recent, a fost dezvăluit faptul că o nouă specie de mamifer a fost descoperită în această zonă.
Dinozaurii pitici din Haţeg
Fosile ale unor oase de dinozauri şi alte animale preisotrice din cretacicul superior au fost semnalate încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea pe versanţii care mărginesc Valea Sibişelului, fiind primul loc din România unde s-au descoperit astfel de urme. În ultimele decenii ale secolului trecut au fost făcute numeroase alte descoperiri interesante, precum cuiburi de ouă, embrioni de dinozauri şi urmele unei reptile zburătoare din grupul pterozaurilor.
Pe o suprafaţă de aproape 1.200 de kilometri pătraţi, a fost amenajat un geoparc al dinozaurilor, care face parte din reţeaua europeană şi cea globală a geoparcurilor şi este recunoscută de UNESCO. Principalul scop al acestuia este conservarea patrimoniului natural şi cultural al zonei şi cercetarea trecutului îndepărtat al planetei.
Mamiferul preistoric Litovoi
O echipă internaţională de paleontologi condusă de dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii Bucureşti, din care au mai făcut parte cercetători de la Societatea Muzeului Transilvan din Cluj-Napoca, Universitatea din Edinburgh şi Muzeul de Istorie Naturală a Americii din New York, a publicat recent un studiu în revista „Proceedings of the National Academy of Sciences” în care este descrisă o nouă specie de mamifer care a trăit în urmă cu aproape 70 de milioane de ani, după cercetarea părţilor unui schelet descoperit în geoparcul din Ţara Haţegului. O caracteristică a acestor mamifere, numite multituberculate, era forma şi structura deosebită a dinţilor, unii acoperiţi cu mici excrescenţe.
Fragmentele de schelet descoperite au permis, pentru prima dată, reconstituirea craniului, de o formă necunoscută până acum, a corpului, şi estimarea greutăţii acestei specii de animal din era cambriană. Craniul este cu totul deosebit faţă de alte mamifere din acelaşi grup. Creierul, reconstituit cu ajutorul microtomografiei computerizate, era, la fel ca şi cutia craniană, foarte mic în comparaţie cu mărimea animalului, dar alcătuirea sa era mult mai apropiată de cea a mamiferelor evoluate decât de creierele „strămoşilor” din mezozoic, cu organele văzului, auzului şi mirosului bine dezvoltate.
Mamiferul preistoric recent cercetat a fost botezat cu numele de Litovoi tholocephalus, după numele voievodului medieval care a stăpânit şi Ţara Haţegului. Cercetătorii consideră că această structură a cutiei craniene şi a craniului mamiferelor contemporane cu dinozaurii pitici s-a datorat tot mediului de viaţă insular. Descoperirea din Ţara Haţegului este considerată a fi una de excepţie şi vine să întregească excepţionalele relicve preistorice scoase la iveală în acest fascinant colţ de ţară.
Amenajări pentru turişti
În valea dinozaurilor a fost amenajat, în urmă cu trei ani, un traseu pentru turişti cu o lungime de opt kilometri şi a fost ridicată o casă a dinozaurilor pitici, unde au fost reconstituite şi aceste animale preistorice.
Casa din Îara Haţegului este primul muzeu destinat reptilelor care au trăit în aceste locuri. Pot fi vizitate, de asemenea, două situri în care au fost descoperite urme fosile ale dinozaurilor, într-o zonă în care natura însăşi este un motiv suficient pentru a vizita aceste locuri.
Sursa foto: mesagerulhunedorean.ro
