Peste 200 de refugiați, preponderent din țări precum Siria, Afganistan și Irak, locuiau, la sfârșitul anului trecut, la Timișoara, arată o statistică a unei asociații care vine în sprijinul acestor persoane. Este vorba de Centrul Regional de Integrare AIDRom Timișoara care derulează, în această perioadă, un proiect european intitulat “Integrare ACUM – Abordări complexe și unitare pentru migranți”.
În cadrul acestui proiect, în luna august, trei familii de refugiați din Afganistan și Siria stabiliți în Timișoara, care beneficiază de protecția statului român, au participat la o tabără de cunoaștere a culturii românești, de învățare a limbii române și de vizitare a atracțiilor turistice din vestul țării. Cele 14 persoane, cu vârste între doi și 50 de ani, au locuit pentru patru nopți la poalele Muntelui Mic, în localitatea Borlova, într-o casă de vacanță pusă la dispoziție de o biserică din Timișoara. În această perioadă, refugiații au explorat stațiunea montană Muntele Mic, stațiunea Herculane, Biserica Piatră Scrisă, Cascada Bigăr și Cazanele Dunării.
„Plimbarea cu barca pe Dunăre, la Cazane, a fost cel mai frumos loc din România unde am fost. Mă bucur mult să fiu aici, mai ales că săptămâna aceasta, noi, în Afganistan sărbătorim Eid Al-Adha – o sărbătoare importantă islamică. Noi sărbătorim împreună cu familia și așa ne-am simțit și aici”, a precizat tânără de 25 de ani, refugiată din Afganistan.
Centrul Regional de Integrare AIDRom Timișoara informează că sunt folosite mai multe modalități informale de învățare a limbii române. Printre acestea se numără „International Caffe”, unde migranții trebuie să răspundă la un set de întrebări în limba română, într-un format de cafenea și prin schimbarea partenerilor de conversație. De asemenea, și gătitul este folosit ca o modalitate bună de conversație în limba română și învățarea de noi cuvinte. Astfel, în cadrul “Lunch Club”, migranții propun o rețetă de gătit, în limba română, după care pregătesc lista de ingrediente și apoi cumpără și gătesc mâncarea propriu-zisă.
„Această tabără de cinci zile am dorit să fie mai mult decât o excursie de descoperire a României, ci și o posibilitate de a învăța mai multe despre cultura și tradițiile românești, pe de-o parte, și de a descoperi moștenirea culturală a migranților stabiliți în Timișoara. Prin artă, muzică, gătit, jocuri am vrut să construim punți între comunități și să îmbunătățim nivelul de integrare în societatea timișoreană a refugiaților care au primit protecția statului român”, a declarat Flavius Ilioni Loga, directorul Centrului Regional de Integrare AIDRom Timișoara.
Potrivit reprezentanților asociației, toți refugiații participanți la tabără locuiesc de mai mulți ani în România și vorbesc limba română. O parte dintre adulți lucrează, iar copiii participă la cursuri școlare în instituții de învățământ din Timișoara. Mai mult, o tânără refugiată din Afganistan este înscrisă la Facultatea de Informatică, la Universitatea Politehnica din Timișoara, pe un loc bugetat.
Conform ultimelor statistici, în anul 2017, în România au fost depuse 4.820 de cereri de azil, în creștere față de anul trecut cu 161%.
În Timişoara, au fost depuse 3.164 de cereri de azil.
