Legendarul saxofonist britanic John Surman, pianistul newyorkez de origine română Lucian Ban si violistul american, nominalizat la premiile Grammy, Mat Maneri sunt invitați să reimagineze împreună prin limbajul improvizației și al jazz-ului contemporan extraordinara arhivă de cântece populare românești colectate de Bela Bartok la începutul secolului 20.
Evenimentul face parte din Retracing Bartok, un proiect multidisciplinar de arheologie culturală dezvoltat de-a lungul mai multor ani începând cu 2018, având ca punct maxim anul 2021, când Timișoara va fi Capitala Culturală Europeană a Culturii, o co-producție Jazz Updates și Timișoara 2021.
În această primă fază a proiectului, pianistul Lucian Ban, violistul american, nominalizat la premiile Grammy, Mat Maneri și legendarul saxofonist britanic John Surman, una dintre figurile cheie ale jazz-ului european din ultimele decenii, sunt invitați să reimagineze împreună prin limbajul improvizației și al jazz-ului contemporan extraordinara arhivă de cântece populare românești colectate de Bela Bartok la începutul secolului 20 și să le readucă în atenția publicului de azi printr-o serie de concerte, ateliere și discuții publice.
Începând cu 1907, Bela Bartok întreprinde o serie de călătorii de cercetare în Transilvania și Banat înregistrând și documentând cea mai mare colecție de cânt popular românesc de până azi – peste 1.300 de cântece instrumentale și vocale. Bartok a pus astfel bazele etno-muzicologiei moderne.
Proiectul Retracing Bartok este conceput ca o celebrare a extraordinarei diversități și bogății a muzicii românești tradiționale, fiind în același timp o reflecție artistică asupra transformării cântului popular în cultura contemporană și o reconstituire a poveștii lui Bela Bartok în România și a dragostei lui pentru muzica din această parte a lumii.
Cu greu ar fi putut fi alcătuit un grup mai potrivit pentru această misiune de a aduce vechile cântece populare în secolul 21, decât cel bazat pe parteneriatul între pianistul Lucian Ban și violistul Mat Maneri care își unesc forțele cu John Surman, lider al unei generații de muzicieni de jazz care au extins în mod crucial orizonturile muzicii de jazz în ultimele trei decade ale secolului 20.
”Proiectul muzical este rezultatul pasiunii mele pentru Bartok și pentru combinarea jazz-ului cu cercetările lui în muzica populară românească, și în același timp al interesului pentru fascinanta poveste a lui Bartok în Transilvania, care este foarte puțin cunoscută.
Bartok a desfășurat o parte importantă a cercetării sale din România în Banat și în partea de centru și nordul Transilvaniei. El s-a născut în Sânnicolau Mare, un orășel din județul Timiș, dar pasiunea lui pentru muzica populară a fost stârnită după ce a auzit cântând o dădacă din Tîrgu Mureș în 1904. Poveștile călătoriilor lui de cercetare și a interacțiunii lui cu învățători și intelectuali locali, cu muzicieni sau cu țărani alcătuiesc o adevărată legendă din păcate complet necunoscută în afara lumii academice și a cercurilor de specialiști. Tumultoasa istorie a regiunii a aruncat în uitare extraordinara poveste a lui Bartok în Transilvania și profunda dragoste pe care el a avut-o față de muzica populară românească, precum și influența acesteia asupra viziunii lui muzicale unice și, în final, asupra moștenirii bartokiene”, spune pianistul Lucian Ban discutând despre proiect.
Concertul Retracing Bartok va avea loc în 6 noiembrie, la Sala Baroc a Muzeului de Artă din Timișoara, de la ora 19. În 7 noiembrie, în același loc și la aceeași oră va avea loc un workshop Retracing Bartok 2019-2021. Evenimentul include un intermezzo pianistic cu DuoMihailescu, prezentarea pianului adus special pentru acest concert la Timisoara, Concert Grand 280VC fabricat de Bösendorfer Klavierfabrik, prezentator Neumann Balázs, invitat si consultant Németh István Csaba muzicolog la Institutul de Muzicologie din Budapesta. În 8 noiembrie, la Castelul Nako din Sannicolau Mare, de la ora 19 va avea loc din nou concertul Retracing Bartok.
