Frumusețile Reșiței. Trasee turistice în oraș și în împrejurimi FOTO

Frumusețile Reșiței. Trasee turistice în oraș și în împrejurimi FOTO

0
DISTRIBUIȚI
<


p>

Reşiţa, oraş care împărtăşeşte soarta localităţilor industriale din România condamnate la faliment economic, are privilegiul de a avea împrejurimi extrem de pitoreşti, care l-ar putea transforma într-o atractivă aşezare turistică, aidoma multor localităţi din Caraş-Severin, dacă acest potenţial dăruit de natură ar fi valorificat.

În lucrarea intitulată „Trasee turistice prin Reşiţa şi împrejurimi”, un ghid foarte amănunţit al oraşului, Vasile Neagu a identificat mai multe trasee turistice interesante în zona aflată la poalele Munţilor Aninei, care pot fi un prilej de destindere şi de recreere pentru cei care iubesc plimbările în natură. Acestea leagă Reşiţa de Secu şi Cuptoare, localităţi încorporate în prezent oraşului.

Trasee turistice de-a lungul Bârzavei

Un astfel de traseu porneşte din centrul Reşiţei, de-a lungul Bârzavei, spre Lend, un cartier mărginaş al oraşului. Pe versantul Bârzavei se află o grădină zoologică amenajată în urmă cu jumătate de secol, care adăposteşte o sumedenie de specii de animale, autohtone şi exotice. Drumul trece şi peste vechiul pod Stavila, construit în anul 1930, cel mai vechi pod sudat din România şi printre primele din Europa, care a fost declarat monument istoric.

În cartier se mai  află centrala hidroelectrică Grebla, construită în anii 1903-1904, cu ziduri din piatră brută, astăzi monument istoric, şi conductele care alimentau turbinele, aflate în spatele hidrocentralei. Municipalitatea intenţionează să amenajeze cursul râului pentru a-l pune în valoare şi pentru a creşte atractivitatea turistică a Reşiţei.

Drumul spre Secu

După lacul Grebla, valea se îngustează şi după ultimele case din cartierul Lend, se pot vedea ruinele primului ştrand al Reşiţei, numit odinioară ştrand turistic, care a fost amenajat în anul 1929 de membrii asociaţiei „Prietenii Naturii” cu ajutorul unui stăvilar care oprea apa Bârzavei, formând un mic lac îndrăgit de localnici pentru petrecerea timpului liber. Drumul de pe Valea Bârzavei până în cea a afluentului său, Secu, are o lungime de aproximativ 11 kilometri şi străbate păduri de stejar, fag şi brad, urcând spre crestele dealurilor Ranchinului şi Haldina. De aici poate fi admirată depresiunea reşiţeană şi Munceii Domanului, cu dealurile sale învăluite în legende, iar din zona apeductelor se deschide o minunată privelişte asupra satului Cuptoare şi a dealurilor mărginaşe.

Nu departe se află vechiul „port Secul”, unde, pe vremuri, se transbordau buştenii din apa canalului în vagoane, pentru a fi transportaţi la mina din Secu sau la fabricile reşiţene. O cale ferată îngustă, inaugurată în 1871, lega Secu de Uzinele Reşiţa, iar locomotiva Szekul, adusă de la Viena, a servit drept model primelor trei locomotive cu aburi care s-au fabricat la Reşiţa. Turiştii pot admira barajul acumulării Secu, aproape de confluenţa celor două cursuri de apă, iar puţin mai departe se află staţiunea Secu, numită de reşiţeni „La Şură”, înfiinţată în urmă cu mai bine de jumătate de secol, dar care, în anii postdecembrişti, a ajuns, în cea mai mare parte, o ruină.

Locuri pitoreşti lângă Cuptoare

Un alt traseu, de aproape şapte kilometri, porneşte din cartierul Marginea şi urcă pe Valea Mare, apoi pe afluentul său Cuptoare, printre dealuri, până în vechea localitate cu acelaşi nume de la poalele dealului Cârşa. Nu departe de Cuptoare, spre Văliug, se găseşte Avenul din Poiana Gropii, un gol subteran care este cel mai adânc din Banat. De aici se poate urca pe dealul Cârşa, din vârful căruia se deschide o splendidă panoramă spre Valea Baciului, culmea Ponor şi cea a Certejului, platorul Semenicului şi depresiunea Reşiţei.

Surse foto: travelro.ro, infocs.ro, argument-cs.ro, tripmondo.ro, speologie.org, turism.cjcs.ro, funbikecicloturism.blogspot.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Introdu rezultatul corect * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.