Sportul românesc depinde în continuare în bună măsură de finanţarea din bani publici. Dacă în oraşele mari au fost create noi cluburi municipale pentru a se ralia modificărilor legislative din ultimii ani, cei care au dorit să susţină sportivii din mediul rural au creat cluburi sportive comunale. Un astfel de exemplu e CSC Ghiroda şi Giarmata Vii, una dintre primele organizaţii de acest gen din judeţul Timiş şi care deja se mândreşte cu o serie de reuşite.
Dacă oraşele au avut probleme tot mai mari în susţinerea sportivilor locali, în ultimul timp comunele au început să-şi exploateze posibilităţile de a investi legal în sportul de masă. O astfel de iniţiativă a avut şi Primăria Ghiroda. De altfel, aceasta a profitat de apropierea de Capitala Banatului şi a început să atragă inclusiv sportivi consacraţi din vecini. Aşa cum e cazul multiplului campion naţional la şah, Constantin Lupulescu, sau al tinerei Jasmina Ciocoiu, care a început să adune medaliile în kickbox. Aceste discipline sunt doar două dintre cele zece secţii active ale clubului.
Până la crearea CSC-ului, Ghiroda avea doar o echipă de fotbal, cu un istoric consistent doar la nivel judeţean. „Clubul acesta are rolul de a avea şi o varietate de sporturi. Să nu ne limităm doar la fotbal într-o comunitate. Pentru ceilalţi copii, care doresc altceva, există şi alternativa şahului, dansului, karate, handbal şi aşa mai departe…”, spune Marius Poclid, directorul CSC Ghiroda şi Giarmata Vii.
Condiţiile bune de la Ghiroda au atras rapid şi sportivii de la oraş. La finele primăverii CSC-ul local a realizat surpriza competiţiei la Cupa României la şah, devenind primul club din mediul rural care cucereşte trofeul. Constantin Lupulescu, Vlad Jianu, Gergely Szabo şi juniorul Paul Paraschiv au răsturnat calculele hârtiei în duelul cu favorita din Iaşi. Mai mult, Constantin Lupulescu şi David Gavrilescu, ambii de la CSC Ghiroda, sunt selecţionaţi la lotul naţional pentru Europenele din Georgia din această toamnă, primul e şi căpitanul echipei.
Kickboxing-ul a oferit şi el o surpriză poate neaşteptată. La doar 14 ani Jasmina Ciocoiu, sportiva CSC originară din Moşniţa Nouă, impresionează pe toată lumea. Ea a devenit anul acesta campioană mondială XFC, e multiplă campioană „Hand to Hand Fighting”, dar şi campioană naţională la categoria ei, printre altele. Săptămâna aceasta tânăra a devenit ambasadoare a „Caravanei Educaţiei în Judeţul Timiş”. La secţia de kickbox a Ghirodei sunt de asemenea alţi cinci-şase sportivi angrenaţi constant în competiţii.
CSC Ghiroda s-a extins, poate prea mult ar spune unii, îndreptându-se şi spre un sport tehnic costisitor, precum motociclismul, acolo unde Alex Beleiu impresionează şi el când intră pe circuitele din străinătate sau din ţară. Recent acesta a prins podiumuri la competiţiile Alpia Adria, Campionatul sârbesc, precum şi în cel balcanic, ultimele două desfăşurându-se la Kralejevo. „E localnic, am decis să-l susţinem. E costisitor, dar noi susţinem doar o anumită parte. Sunt sporturi unde nu prea există sprijin şi de aceea ajutăm şi noi. Are şi sponsorii lui… Obiectivul principal al clubului a fost sportul de masă, iar în zona în care acesta poate să meargă spre performanţă îl susţinem”, a explicat Poclid.
De asemnenea, la dansuri sportive, alţi campioni, Alexandru Miculescu şi partenera lui, Andra Păcurar, oferă micuţilor instruirea necesară.
Cum funcţionează CSC-ul
Club Sportiv Comunal Ghiroda şi Giarmata Vii e un club de drept public, care poate înfiinţa până la 23 de secţii în total. Deocamdată sunt active cele de fotbal, handbal (băieţi şi fete), arte marţiale de contact (kickboxing), arte marţiale simple (karate), tenis de masă, şah, automobilism, motociclism, dansuri sportive şi badminton.
„Cluburile de drept public permit o mai bună finanţare în general. În 1 ianuarie ele au deja bani folosindu-se a 12-a parte a bugetului de anul trecut până la votarea noului buget. Astfel, se asigură o finanţare continuă a sportului”, subliniază Marius Poclid. Astfel, prin CSC-uri, care nu sunt prezente peste tot în Timiş, la fel ca în cazul cluburilor sportive municipale, se evită dependenţa de legea 350, pe proiecte sportive, unde se ajungea în unele cazuri ca cluburile să nu-şi ştie bugetul pe un an calendarisic până în vară când autorităţile locale organizau în cele din urmă „concursurile”.
Anul acesta la Ghiroda bugetul s-a votat în luna martie.
CSC-ul, în ansamblul său beneficiază de 1,5 milioane de lei. Circa 60-70% din această sumă se îndreaptă către clubul de fotbal, care e totodată şi cel mai popular, cu circa 200 de copii legitimaţi. Echipa de seniori, care activează în Liga 3 cu sportivi profesionişti primeşte cam acelaşi procent de 60-70 din bugetul alocat fotbalului.
Grupele de copii şi juniori sunt pregătite la rândul lor de antrenori cu experienţă din Timişoara. Sunt copii născuţi în anul 2006 până în 2015. Deocamdată cea mai mare grupă înscrisă în campionat e cea de puşti sub 14 ani – juniori C. Ghiroda are şi două grupe de juniori D şi una „E”, participante de asemenea la competiţiile regulare. Anul următor cei mai mari vor deveni juniori B iar în cele din urmă CSC Ghiroda şi Giarmata Vii va avea toate grupele de vârstă „acoperite”. La nivel juvenil Ghiroda a impresionat în turnee externe şi organizează propria competiţie cu sute de participanţi: Cupa de Vară!
Celelalte discipline adună şi ele treptat tot mai mulţi entuziaşti. „Sunt foarte mulţi copii care tranzitează, sunt şi la şah, care vin în kimonoul de la karate… La karate variază între 35-50 de copii, la kickboxing sunt 25, şah 25, iar la handbal 40-50 copii…”, adaugă Poclid.
Ultima secţie înfiinţată e cea de handbal. „Am primit mai multe solicitări, încercăm să ne concentrăm pe sporturile de echipă, am primit pentru baschet, pentru volei, am început recent şi cu handbalul. Suntem în punctul de creare de grupe, avem trei, vor fi înscrise anul viitor în campionat, pe aceeaşi filosofie, să creştem… acum avem o grupă de fete, două de băieţi.”, mai spune directorul CSC Ghiroda şi Giarmata Vii.
Modelul Ghirodei a fost deja considerat de succes „în vecini”, acolo unde tot echipa de fotbal era ambiţia edililor, precum s-a întâmplat la Giarmata şi, mai recent, Dumbrăviţa. La cea din urmă strălucea însă mai tare echipa „stelară” de tenis de masă.
Fotbalul, pe val
La fotbal, CSC Ghiroda e practic precursoarea localnicei ACS Ghiroda. Acum mai bine de trei ani jucătorii şi staff-ul de atunci au solicitat presa de disperare deoarece aveau multe salarii de primit de la autorităţi. Aceste probleme par acum istorie antică. Galben-albaştrii au început excelent ediţia 2019-20, cu șase victorii, după ce a fost şi printre puţinele grupări din zonă care a efectuat un cantonament ca la carte. Bineînţeles, fotbaliştii buni, unii din Timişoara, alţii din Arad, mulţi studenţi totuşi, au fost atraşi cu salarii. „E un punctaj pe vârstă, experienţă, tu iţi reglementezi o valoare. Noi avem stabilit un plafon salarial maximal. Prin contracte de activitate sportivă se plătesc. Fiecare funcţie din club are un plafon…”, a conchis Marius Poclid.
Sală de sport în vizor
Deocamată Ghiroda îşi desfăşoară celelalte activităţi în afara fotbalului la sala şcolii. E nevoie, prin urmare, şi de o arenă acoperită la standarde actuale. „Planul e ca în viitor să avem o bază pe 12 hectare, în care va fi şi o zonă pentru o sală. Prin fonduri proprii se va realiza, au inceput studiile de fezabilitate, e greu de prevăzut cât va dura. Va fi în zona Aeroportului”, spune Marius Poclid.
Arena „Emilia Pavel”, dotată cu nocturnă şi vestiare moderne, o investiţie totală de peste 700.000 de euro în urmă cu doi ani, a atras în vară şi organizarea finalei Campionatului Naţional de Fotbal American. CSC Ghiroda şi Giarmata Vii mai beneficiază de un teren cu tribună în satul Giarmata Vii, unde evoluează echipa locală în ligile inferioare judeţene, precum şi de un teren de minifotbal pe strada Vălişoara, tot în Ghiroda. Pe viitor clubul va beneficia şi de trei terenuri de antrenament în spaţiul fostului teren Şoimii, din cartierul Aeroport, „unde s-a început împrejmuirea terenului”.
