p>
Numeroasele chei care pot fi văzute în munţii din judeţul Hunedoara, de o frumuseţe pe cât de sălbatică pe atât de spectaculoasă, se numără printre numeroasele atracţii turistice ale acestei zone în care minuni ale naturii şi vestigii istorice de mare valoare se întâlnesc aproape la tot pasul.
Sculpturile în piatră din Cheile Băniţei
Pe drumul dintre Petroşani şi Haţeg, în culoarul Băniţa-Merişor-Baru aflat în partea de sud a Parcului Naţional Grădiştea Muncelului-Cioclovina, unde depresiunea Petroşaniului se întâlneşte cu cea a Haţegului, se află Cheile Băniţei, care, deşi uşor accesibile, sunt destul de puţin cunoscute. Ele s-au format în locul în care pârâul Băniţa, care curge către Jiu, a săpat, pe o porţiune nu prea lungă, de aproximativ 250-300 de metri, un culoar îngust şi şerpuit printre rocile calcaroase, rotunjind la bază pereţii albi şi înalţi de peste 15 metri, ca pe o adevărată sculptură în piatră, şi săpând din loc în loc şi câteva marmite, unele de-a dreptul impresionante.
Odinioară, aici a existat o peşteră, dar după ce tavanul acesteia s-a prăbuşit, au apărut cheile cu pereţi abrupţi pe care apa a continuat să-i modeleze. Vara, acestea pot fi străbătute de-a dreptul prin apa rece de munte.
O cetate dacică din patrimoniul UNESCO, inaccesibilă
Pe dealul stâncos de formă aproape conică aflat deasupra cheilor, înalt de peste 900 de metri şi cu pante foarte abrupte spre est, sud şi vest, se mai pot vedea câteva blocuri de piatră din vechea cetate dacică a Băniţei, distrusă în mare măsură în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când piatra din zidurile de apărare a fost folosită la construirea unor poduri şi terasamente de cale ferată. Cetatea făcea parte din sistemul de fortificaţii al capitalei Sarmizegetusa Regia.
Puţinele cercetări arheologice făcute aici indică o cetate construită din blocuri de piatră frumos cioplite, aidoma celor folosite la celelalte cetăţi de apărare a capitalei dacilor, dar un zid ridicat ulterior din piatră locală, este asemănător cu cel la Piatra Roşie, care pare să fi fost înălţat tot în grabă, ca o fortificaţie suplimentară, în preajma războaielor cu împăratul Traian. În interiorul fortificaţiei se afla un turn de pază, din care putea fi supravegheată întreaga zonă, căci cetatea de la Băniţa apăra drumul Sarmizegetusei dinspre sud. Cu toate că este una din cele şase fortăreţe dacice care se află pe lista monumentelor istorice UNESCO, ruinele nu sunt puse în valoare şi sunt foarte greu de vizitat, deoarece nu este amenajat nici un drum de acces spre ruinele cetăţii.
Necunoscutele cascade de culoarea peruzelei
Nu departe de chei, în locul în care Munţii Retezatului se întâlnesc cu cei ai Sebeşului, se află şi Peştera Bolii, singura din ţară care e străbătută pe toată lungimea ei de 455 de metri de un pârâu, şi seamănă cu un spectaculos tunel săpat în calcar.
La o distanţă nu prea mare de cursul superior al râului Strei, ascunsă în munte, poate fi admirată o încântătoare salbă de căderi de apă, cunoscută sub numele de cascadele Şipotului, unde se poate ajunge pe o potecă destul de abruptă, care străbate pădurea. Culorile de toamnă în care se îmbracă arborii deşi şi superbele reflexe de culoarea peruzelei ale apei merită din plin efortul, cu atât mai mult cu cât acest minunat colţ al naturii este aproape necunoscut.
Surse foto: cartitaplimbareata.ro, mediasource.openpolitics.ro, cultural.bzi.ro, wikipedia.org, isimion.blogspot.ro
